Restanțele României la Agenția Spațială Europeană, în valoare de 102 milioane euro, ar urma să fie plătite integral, în două tranșe, până la sfârșitul anului – proiect de hotărâre de guvern

151 de vizualizări
Foto: © Adanne | Dreamstime.com
Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării a anunțat, vineri, un proiect de hotărâre de guvern privind plata integrală a contribuțiilor financiare restante pe care România le are către Agenția Spațială Europeană (ESA), pentru perioada 2019-2022. Este vorba despre o sumă de 102 milioane de euro, ce urmează să fie acoperită din Fondul de rezervă bugetară, conform documentului consultat de Edupedu.ro și care urmează să fie pus în transparență decizională.

Potrivit comunicatului, prin proiect se urmărește ca, prin eliminarea datoriilor România să obțină din nou dreptul de vot în Consiliul ESA și să asigure accesul a peste 200 de firme românești la finanțările ESA, precum și participarea țării la toate proiectele spațiale europene, inclusiv cele strategice. 

  • Reprezentanții ministerului arată că România înregistrează datorii majore și este singurul stat membru care înregistrează datorii la ESA, restanțe acumulate în perioada 2017-2019. Aceasta – în condițiile în care contribuția financiară a țării se poate returna integral sub formă de contracte, iar prin programele de până acum s-a obținut un retur al contribuției de circa 86%.

Proiectul de HG, care urmează să fie pus în dezbatere publică, prevede plata sumei de 521.543.941 lei (circa 102 milioane de euro), reprezentând restanțe pentru perioada 2019-2022, în două tranșe astfel:

  • Prima tranșă –  în valoare de 321.300.000 lei, până la data de 19 octombrie 2022
  • A doua tranșă – în valoare de 200.243.941 lei – până la data de 31 decembrie 2022

Potrivit art. 3 al proiectului, consultat de Edupedu.ro, “se aprobă alocarea sumei prevăzută la art.1 din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2022, în bugetul Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării la capitolul 53.01 „Cercetare fundamentală și cercetare – dezvoltare”, titlul 55 –”Alte transferuri”.”

Nota de fundamentare a proiectului de HG arată, între altele:
  • “În perioada 2013 – martie 2022, conform bazei de date a ESA, au fost încheiate contracte în România în valoare de 140 M Euro. În perioada 2013-2018 contribuțiile au fost achitate integral în valoare de 162.6 M Euro. În perioada 2019-2022, pentru care contribuțiile au fost achitate parțial în valoare de 51.4 M Euro (în principal contribuțiile obligatorii), au fost încheiate contracte în valoare de 74.8 M Euro, suma reîntoarsă în România fiind cu 31,28% mai mare  decât suma plătită pentru aceeași perioadă.
  • Participarea la programele ESA este în măsură să aducă valoare adăugată crescută atât în termeni economici cât și de recunoaștere și prestigiu pentru capacitățile științifice și industriale românești implicate. Sumele transferate la ESA sunt utilizate pentru finanțarea contractelor care se încheie direct între entitățile naționale și ESA. Bugetului ESA este multianual, fapt ce determină ca sumele transferate să poată fi utilizate pe toată perioada de valabilitate a contractelor.”
  • “(…) Achitarea contribuției restante pentru perioada 2019-2022 menține și creează noi locuri de muncă de înaltă calificare în cadrul celor 294 de entități românești eligibile pentru a încheia contracte cu ESA, asigură un retur garantat și un factor de multiplicare semnificativ.
  • ”(…) Pentru fiecare euro investit de guverne în programele ESA, studiile au arătat un factor de multiplicare in economie între 4 (beneficii industriale directe) și 16 (prin efectul de propagare în alte zone ale economiei).”

Foto © Adanne | Dreamstime.comDreamstime.com sprijină educaţia din România şi, în contextul pandemiei Covid-19, oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil.


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Argumentele științifice și evidențele educaționale prezentate de IȘE în răspunsul necenzurat, obținut de Edupedu.ro, îl contraziceau pe ministrul Daniel David și declarațiile sale referitoare la măsurile din Legea Bolojan. Cum a dispărut 80% din răspunsul cercetătorilor pentru presă la „peer review”-ul ministrului – ANALIZĂ

Cercetătorii Institutului de Științe ale Educației contraziceau, în analiza lor făcută la solicitarea Edupedu.ro, prin datele și studiile prezentate, prin argumentele științifice și evidențele raportate, declarațiile publice ale ministrului Daniel…
Vezi articolul

Directorul adjunct al Institutului de Matematică, despre declarația lui Năsui: Să vină cineva incompetent să arunce asta e foarte, foarte dăunător / Noi avem o rețea comună de cercetare cu CNRS-Franța, am atras cercetători străini cu proiecte PNRR / Sunt probabil locuri în care se pot face lucrurile mai bine. Dar nu aici e gaura în care se pierd banii, dimpotrivă

Conducerea Institutului de Matematică al Academiei Române respinge acuzațiile lansate de fostul ministru USR al Economiei, Claudiu Năsui, care a catalogat institutele de cercetare drept găuri pentru bugetul public. „În…
Vezi articolul

Piedicile care întârzie Danubius, platforma majoră de cercetare la Dunăre-Deltă: pe lângă pandemie și Ucraina, e bătălia cu birocrația / “E mai ușor să te lupți cu toată concurența, decât cu avizele și cu cei care te întorc de trei ori” – Adrian Stănică, GeoEcoMar

“Când îți zice cineva că-ți dă tot sprijinul, e un fel de ‘No problem in Romania’. Aveți tot sprijinul, dar asta nu ai cum, asta nu ai voie, asta nu…
Vezi articolul

Universitatea din București reacționează în cazul Emilia Șercan: Condamnăm ferm acțiunea de intimidare a acesteia. Ne solidarizăm cu jurnalista Emilia Șercan

„Suntem profund îngrijorați de situația jurnalistei Emilia Șercan și condamnăm în mod ferm acțiunea de intimidare a acesteia”, spune rectorul Universității din București, Mircea Dumitru. Într-o luare de poziție față…
Vezi articolul