Doar 57% dintre elevii din Timiș care au susținut simularea județeană a examenului de Evaluarea Națională în decembrie 2025 au obținut note peste 5, ceea ce reflectă „o funcționalitate educațională minimă, însă fragilă, cu un număr important de elevi aflați la limita competenței”, potrivit raportului Inspectoratului Școlar Județean Timiș, transmis presei. Documentul analizează rezultatele pe intervale de note și pe materii și conține recomandări punctuale pentru părinți, elevi și profesori pentru a îmbunătăți rezultatele în funcție de notele obținute la simularea județeană.
42,28% din totalul elevilor participanți la simularea județeană organizată în decembrie 2025 în școlile din Timiș, adică 1.876 elevi, au obținut medii sub 5, iar 57,72% (2.561 elevi) au realizat medii egale sau mai mari de 5.
Zona performanței ridicate este slab reprezentată, doar aproximativ 2,7% dintre elevi obținând medii peste 9, media 10 fiind înregistrată de un singur elev.
La simularea județeană a Evaluării Naționale au participat 4.437 elevi din 123 unități de învățământ din județ.
„Distribuția mediilor indică o concentrare accentuată a rezultatelor în intervalul 3–6,99, ceea ce evidențiază faptul că majoritatea elevilor dețin achiziții parțiale, insuficient consolidate și valorificate în condiții de evaluare standardizată”, arată documentul.
„Procentul de promovare de 57,72% reflectă o funcționalitate educațională minimă, însă fragilă, cu un număr important de elevi aflați la limita competenței”, potrivit analizei ISJ Timiș.
Raportul remarcă faptul că rezultatele „sugerează un decalaj între dobândirea cunoștințelor și capacitatea elevilor de a le aplica coerent, complet și constant în contexte de examen”.
„Elevii din intervalul 5-5,99 se află la pragul funcționalității, cu competențe minime, dar instabile. Diferența dintre promovare și nepromovare este determinată în principal de strategie și organizare”, mai scrie în raport.
Factorii care ar explica aceste rezultate, în opinia ISJ Timiș sunt:
- orientarea procesului didactic mai mult către transmiterea conținuturilor și mai puțin către aplicarea acestora pe tipuri de itemi specifici Evaluării Naționale
- exersarea insuficientă în regim de timp și în condiții similare examenului
- feedback-ul didactic generalist, care nu vizează în mod explicit erorile recurente ale elevilor
- o diferențiere pedagogică limitată
- se constată o focalizare predominantă pe atingerea pragului de promovare, în detrimentul dezvoltării performanței înalte și a excelenței
Raportul de 19 pagini al Inspectoratului școlar analizează rezultatele la nivel de județ și identifică posibile cauze. De asemenea, raportul conține recomandări pentru părinți, elevi și profesori, pe eșantioane de medii. De exemplu, elevilor care au luat între 1-2,99 li se recomandă să citească cerința cu voce tare, să sublinieze ce i se cere și să formuleze orice răspuns posibil, evitând complet foaia goală, chiar și în situația în care soluția nu este completă.
Părinților acestor copii li se recomandă să păstreze constant legătura cu dirigintele și profesorii, și să stabilească pentru copii un program zilnic fix, să ofere un spațiu lipsit de distrageri (telefon, televizor), să valorizeze efortul depus și să evite etichetările negative sau comparațiile cu alți elevi.
- Toate recomandările, în funcție de medii pot fi consultate mai jos
Analiza rezultatelor pe eșaloane de performanță
1. Eșalonul mediilor 1–2,99 (≈10,5%)
Elevii din acest eșalon prezintă lacune structurale profunde ale competențelor fundamentale, acumulate pe parcursul mai multor ani școlari, manifestând un ritm lent de lucru, autonomie redusă și un nivel scăzut de încredere în sine. În evaluări, aceste dificultăți se concretizează prin itemi nerezolvați, exerciții abandonate, confuzii conceptuale și dificultăți serioase în înțelegerea cerinței.
Din perspectiva elevului, intervenția trebuie să vizeze reconstruirea progresivă a competențelor de bază și a încrederii în sine. Este necesar un program zilnic de lucru, chiar de scurtă durată (10–20 de minute), axat pe un singur tip de exercițiu la o sesiune, de exemplu doar cerințe de identificare, completare sau aplicare directă.
Elevul trebuie sprijinit să citească cerința cu voce tare, să sublinieze ce i se cere și să formuleze orice răspuns posibil, evitând complet foaia goală, chiar și în situația în care soluția nu este completă.
Rolul părinților este determinant în asigurarea unui cadru stabil și predictibil de lucru. Aceștia trebuie să stabilească un program zilnic fix, să ofere un spațiu lipsit de distrageri (telefon, televizor), să valorizeze efortul depus și să evite etichetările negative sau comparațiile cu alți elevi. Comunicarea constantă cu dirigintele sau profesorul de la clasă este esențială pentru monitorizarea progresului și pentru facilitarea participării elevului la programe remediale.
Pentru profesori, intervenția presupune reducerea conținutului la strictul esențial, utilizarea de fișe scurte, clar structurate, cu exemple-model, precum și evitarea supraîncărcării cu teme sau exerciții complexe. Feedback-ul trebuie să fie imediat, pozitiv și orientat spre progresul minim realizat, iar evoluția fiecărui elev să fie monitorizată individual, inclusiv prin colaborarea cu consilierul școlar acolo unde situația o impune.
2. Eșalonul mediilor 3–4,99 (≈31,8%) – zona critică majoră
Acest eșalon reunește cel mai mare număr de elevi și constituie principala zonă de vulnerabilitate. Elevii au achiziții fragmentare și instabile, recunosc tipuri de exerciții și noțiuni, însă nu le pot aplica coerent. În lucrări apar frecvent răspunsuri „aproape corecte”, pași lipsă și pierderi de punctaj din neatenție sau interpretare incompletă.
Pentru elevi, progresul depinde de trecerea de la învățarea ocazională la un exercițiu sistematic. Este necesar un program zilnic de lucru de 20–30 de minute, organizat pe tipuri clare de exerciții. Elevii trebuie încurajați să scrie toți pașii de rezolvare, să compare soluțiile proprii cu modele corecte și să se autoverifice constant, prin întrebări de tipul „Am răspuns exact la cerință?”. Corectarea activă a greșelilor – rescrierea soluției corecte – este esențială pentru consolidare.
Părinții pot sprijini semnificativ acest proces prin supravegherea modului de lucru, nu doar a timpului alocat. Formularea unor întrebări simple („Ce ți s-a cerut?”, „Cum ai verificat?”) ajută elevul să conștientizeze pașii de rezolvare. Este important ca părinții să susțină consecvența și participarea la activități remediale, fără a pune accent excesiv pe notă.
Profesorii trebuie să analizeze sistematic tiparele de greșeli ale elevilor, să insiste pe decodarea cerinței și să utilizeze exerciții gradate, de la simplu la mediu. Baremul trebuie folosit ca instrument formativ, iar simulările scurte și dese, însoțite de feedback explicit pe erorile recurente, sunt esențiale pentru progres.
3. Eșalonul mediilor 5–5,99 (≈16,5%)
Elevii din acest interval se află la pragul funcționalității, cu competențe minime, dar instabile.
Diferența dintre promovare și nepromovare este determinată în principal de strategie și organizare.
Pentru elevi, este esențială formarea unor strategii clare de lucru la test. Aceștia trebuie să exerseze rezolvarea cronometrată a subiectelor, să înceapă cu cerințele sigure, să își rezerve timp pentru verificare și să acorde atenție completării explicațiilor, nu doar obținerii rezultatului final.
Recapitulările periodice pe capitolele slab consolidate contribuie la stabilizarea performanței.
Părinții au rolul de a discuta cu elevii despre modul de organizare a lucrului și de a sprijini planificarea timpului de învățare, menținând un climat emoțional calm și echilibrat, fără presiune excesivă asupra rezultatului.
Profesorii trebuie să predea explicit strategiile de examen, să evidențieze clar unde și de ce se pierd punctele și să organizeze simulări parțiale axate pe gestionarea timpului și structurarea răspunsurilor.
4. Eșalonul mediilor 6–6,99 (≈16,4%)
Acești elevi sunt funcționali, cu bază solidă, dar nu își valorifică integral potențialul. Pentru elevi, accentul trebuie pus pe analiza pierderilor de punctaj și pe rafinarea rezolvărilor.
Exersarea itemilor de dificultate medie și ridicată, utilizarea unui checklist de verificare și rezolvarea periodică a testelor integrale sunt măsuri esențiale.
Părinții sunt încurajați să susțină progresul fără presiune excesivă și să mențină un echilibru între efort și odihnă, evitând intervenția directă în rezolvarea exercițiilor.
Profesorii au responsabilitatea de a aplica o corectură exigentă, de a propune exerciții de rafinare și de a stimula autonomia elevilor prin simulări realiste și feedback orientat pe detalii.
5. Eșalonul mediilor 7–8,99 (≈22,1%)
Elevii acestui eșalon sunt competenți și autonomi, diferența față de performanța foarte înaltă fiind dată de precizie și rafinare.
Pentru elevi, este necesară studierea constantă a baremului, rezolvarea subiectelor dificile și analiza diferenței dintre notele 8 și 9, prin corectarea activă a propriilor lucrări.
Părinții sunt invitați să susțină obiectivele înalte ale elevilor, dar să evite supraîncărcarea și presiunea excesivă, menținând un echilibru emoțional adecvat.
Profesorii sunt chemați să crească nivelul de exigență, să insiste asupra itemilor de finețe și să organizeze simulări calibrate pe nivelul 8–9+.
6. Eșalonul mediilor ≥9 (≈2,7%)
Elevii din acest eșalon se caracterizează prin competențe foarte solide și autonomie ridicată, diferența față de media maximă fiind dată de perfecțiunea execuției.
Pentru elevi, este recomandată rezolvarea constantă a subiectelor de nivel maxim, simularea examenului în condiții reale și autoevaluarea critică.
Se recomandă ca părinții să ofere sprijin fără presiune excesivă și să asigure un climat emoțional echilibrat.
Profesorii trebuie să organizeze grupe dedicate de excelență, să practice mentoratul individual și să aplice evaluări la standard maxim, pentru cultivarea performanței de vârf.
Rezultate limba și literatura română și posibile cauze identificate
Simularea județeană a Evaluării Naționale la disciplina Limba și literatura română a fost susținută de 4.553 elevi, provenind din unitățile de învățământ din județ.
Dintre aceștia, 36,50% (1.662 elevi) au obținut note sub 5, iar 63,50% (2.891 elevi) au obținut note egale sau mai mari de 5. Zona notelor foarte ridicate este reprezentată de aproximativ 4% dintre elevi, ceea ce evidențiază un nivel moderat al performanței înalte.
Distribuția rezultatelor arată o concentrare semnificativă în intervalul 5–7,99, indicând existența unor competențe funcționale, însă adesea insuficient consolidate, în special în ceea ce privește exprimarea scrisă și valorificarea completă a cerințelor.
Procentul de promovare de 63,50% reflectă un nivel satisfăcător de pregătire la disciplina Limba și literatura română, superior mediei generale, însă rezultatele indică persistența unor dificultăți structurale legate de comprehensiunea textului, redactarea coerentă, utilizarea limbajului adecvat și respectarea cerințelor de redactare specifice Evaluării Naționale.
La nivel sistemic, se conturează cauze precum: accentul insuficient pe redactarea în timp limitat, exersarea fragmentară a tipurilor de itemi, feedback-ul prea general privind exprimarea și argumentarea, precum și diferențierea pedagogică limitată între elevii cu dificultăți și cei cu potențial de performanță.
Matematică
„Simularea județeană a Evaluării Naționale la disciplina Matematică a fost susținută de 4.430 elevi, provenind din unitățile de învățământ ale județului.
41,44% (1.836 elevi) au obținut note sub 5, iar 58,56% (2.594 elevi) au obținut note egale sau mai mari de 5.
Distribuția notelor evidențiază o concentrare a rezultatelor în intervalele 4–6,99, precum și o pondere semnificativă a elevilor aflați sub pragul de promovare.
Această structură indică existența unor achiziții parțiale ale competențelor matematice de bază, insuficient consolidate și aplicate în contexte variate de evaluare.
Procentul de promovare de 58,56% reflectă un nivel de pregătire mediu, comparabil cu media generală, însă marcat de o fragilitate evidentă a rezultatelor pentru un număr semnificativ de elevi.
Performanțele obținute indică faptul că o parte considerabilă dintre elevi pot rezolva cerințe de tip standard, dar întâmpină dificultăți în aplicarea algoritmilor în situații problematizate, în interpretarea cerințelor și în gestionarea timpului de lucru.
Principalele cauze identificate la nivel sistemic sunt: exersarea insuficientă a aplicațiilor variate, dificultăți persistente în transpunerea enunțului în limbaj matematic, automatisme de calcul insuficient consolidate, precum și feedback didactic orientat mai mult spre rezultat decât spre procesul de rezolvare.
Diferențierea pedagogică limitată contribuie, de asemenea, la menținerea decalajelor dintre elevii cu dificultăți și cei cu potențial de performanță”.
Măsuri recomandate școlilor
- Pe discipline
Pentru Limba română și limbi materne se generalizează un model de răspuns scris care să fie exersat consecvent: formularea ideii, sprijinirea cu citat/argument din text, încheiere clară. Se consolidează antrenamentul de redactare în timp limitat și se lucrează frecvent pe coerență și corectitudine.
Pentru matematică se standardizează rutina de rezolvare: identificarea datelor, alegerea metodei, execuție cu pași, verificare. Se insistă pe acuratețea calculului și pe interpretarea corectă a enunțurilor. În toate disciplinele se aplică feedback orientat pe greșeli recurente și se promovează autoevaluarea ghidată.
- Organizare, responsabilități și colaborare instituțională
La nivel de unitate școlară, conducerea școlii și comisiile metodice stabilesc calendarul de intervenție, organizează programul remedial și monitorizează participarea și progresul. Profesorii aplică intervențiile diferențiate, realizează feedback individualizat și raportează periodic progresul.
Diriginții sprijină colaborarea cu părinții, iar consilierii școlari intervin pentru elevii cu anxietate de evaluare, motivație scăzută sau risc de abandon. Părinții se implică prin rutină zilnică și susținerea consecvenței, iar elevii sunt responsabilizați prin obiective clare și verificabile.
- Monitorizare și evaluare a progresului
Progresul se măsoară prin evaluări formative scurte, aplicate periodic, și prin analiză comparativă a rezultatelor la nivel de clasă, școală. Se urmăresc indicatori precum creșterea numărului de elevi care trec pragul de 5, reducerea ponderii elevilor sub 5, creșterea ponderii elevilor în intervalele 6–7,99 și extinderea eșalonului ≥9. La nivel calitativ, se urmărește reducerea greșelilor recurente: la limbi, coerență și respectarea cerinței; la matematică, interpretare corectă, pași compleți și verificare.
Calendarul evaluării naționale pentru absolvenții clasei a VIII-a, în anul școlar 2025-2026:
- 10-12 iunie 2026: Înscrierea la Evaluarea Națională
- 12 iunie 2026: Încheierea cursurilor pentru clasa a VIII-a
- 22 iunie 2026: Limba și literatura română – probă scrisă
- 24 iunie 2026: Matematică – probă scrisă
- 26 iunie 2026: Limba și literatura maternă – probă scrisă
- 1 iulie 2026: Afișarea rezultatelor inițiale până la ora 12:00, vizualizarea lucrărilor scrise și depunerea contestațiilor (14:00 – 18:00)
- 2-3 iulie 2026: Vizualizarea lucrărilor scrise și depunerea contestațiilor
- 4-7 iulie 2026: Soluționarea contestațiilor
- 8 iulie 2026: Afișarea rezultatelor finale
DESCARCĂ Raportul ISJ Timiș privind rezultatele simulării EN, decembrie 2025
Foto: © Claraaa | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.
Citește și:
Subiecte Evaluarea Națională 2026 – Limba și literatura română, simularea județeană din Timiș. Cerințele primite de elevii de clasa a VIII-a și baremele de corectare – DESCARCĂ
Subiectele și baremele la Matematică, de la simularea județeană din Timiș pentru Evaluarea Națională 2026 – descarcă
Mihai Peticilă
Raluca Pantazi
Diana Ghimiși
Matei Pop