România este pe primul loc în Uniunea Europeană la mortalitatea în rândul copiilor, se arată într-un raport realizat de Salvați Copiii România și Avocatul Poporului. Analiza factorilor favorizanți, realizată de Institutul Naţional de Sănătate Publică, arată că o parte dintre decese ar fi putut fi evitate printr-o mai bună monitorizare antenatală, relatează Agerpres.
„Mortalitatea în rândul copiilor situează România pe primul loc în Uniunea Europeană, cu o rată a mortalităţii de două ori mai mare decât media Uniunii pentru populaţia între 0-19 ani. În România, rata mortalităţii în 2017 a fost de 61,69 la 100.000 de copii şi adolescenţi, în timp ce media Uniunii Europene a fost de 31,60″, se arată în Raportul privind respectarea drepturilor copilului în România (2019), care a fost lansat marți.
Organizaţia Salvaţi Copiii a precizat că, în 2018, în România s-au înregistrat 1.214 decese ale copiilor sub un an, cu o rată a mortalităţii infantile (numărul deceselor raportat la 1.000 de naşteri) de 6,5. Mai mult de jumătate dintre decesele sub un an se produc în prima lună de viaţă (mortalitate neonatală).
Institutul Naţional de Sănătate Publică arată, într-o analiză a factorilor favorizanți, că o mai bună monitorizare antenatală ar fi permis atât intervenţii în sarcină, cât şi direcţionarea sarcinilor cu complexitate mare către unităţi echipate corespunzător.
O mare parte dintre gravide nu au beneficiat, însă, de investigaţii prenatale, precizează Salvaţi Copiii, potrivit agenției de presă citate.
Judeţele cu cele mai scăzute rate ale mortalităţii infantile în 2018 sunt: Dâmboviţa (2,9), Ilfov (4,1), Arad şi Timiş (4,5), Iaşi şi Alba (4,8) şi municipiul Bucureşti (3,6).
La polul opus, cu rate mari ale mortalităţii infantile, se află: Tulcea (15,5), Botoşani (12,9), Sălaj (11,5), Călăraşi (11,2) şi Caraş-Severin (10).
Rata mortalităţii infantile în mediul rural (7,9) este mult mai mare decât cea din mediul urban (5,3), scrie Agerpres.
Procentul cel mai mare de decese ale copiilor sub 1 an se înregistrează în cazul mamelor fără educaţie şi celor care au terminat doar şcoala primară. Vârsta mamei este de asemenea un factor important, cu rate mari ale mortalităţii atât la mamele adolescente, cât şi la cele peste 40 de ani.
Reprezentanţii Salvaţi Copiii avertizează că „situaţia copilului în România rămâne una critică, cu peste o treime dintre copii trăind sub pragul sărăciei, cu un clivaj cronic între urban şi rural în ceea ce priveşte drepturile de bază – sănătate, educaţie, viaţă – şi un abandon şcolar care îşi pune amprenta asupra dezvoltării societăţii. (…) Analiza situaţiei copilului şi a drepturilor sale în România scoate în evidenţă faptul că progresele înregistrate în ultimul deceniu sunt fie modeste (rata mortalităţii infantile, protecţia împotriva violenţei, combaterea sărăciei, sistemul de protecţie), fie nule (educaţie, protecţie medicală, protecţia copiilor cu dizabilităţi). Mai mult, condiţiile de viaţă şi de accesibilitate la servicii s-au agravat în cazul copiilor de etnie romă şi copiilor cu dizabilităţi”.
Organizația precizează că aproximativ 21,5% dintre copiii români trăiesc în deprivare materială severă – cea mai ridicată rată din UE, unde media este de 5,9% – şi peste 32% trăiesc sub pragul de sărăcie. Acest procent include persoanele ale căror venituri sunt mai mici de 60% din venitul mediu la nivel naţional (adică sub 616 lei/persoană/lună în 2017), incluzând prestaţiile sociale.
În anul 2017 – 19,1% din populaţie avea venituri sub pragul de sărăcie şi se aflase în aceeaşi situaţie în cel puţin doi din cei trei ani anteriori. În cazul copiilor, rata sărăciei persistente era de 28,8% în 2017. Deşi în scădere, conform celor mai recente date estimate Eurostat, România rămâne statul european cu cea mai mare diferenţă la indicatorul sărăciei sau excluziunii sociale între copii şi totalul populaţiei, scrie Agerpres.
Iuliana Șerban
Mihai Peticilă
Karina Dorobanțu
Diana Ghimiși
Redacția