România se plasează, cu rezultatele din 2024 și 2025, mult sub media Uniunii Europene la toți indicatorii relevanți privind inovarea, cu o singură excepție reiese dintr-un raport de țară publicat de Comisia Europeană pe marginea Semestrului European. Documentul arată că lipsa de resurse, mai ales umane, în cercetare limitează capacitatea României în domeniu, iar reformele lansate în ultimii ani, în contextul PNRR, trebuie finalizate în 2026 „este nevoie să fie puse în aplicare, susținute de suficiente resurse financiare pentru universități și institute de cercetare”.
- Semestrul de primăvară 2026, publicat de Comisia Europeană miercuri, reprezintă o „foaie de parcurs” pentru întărirea rezilienței economice și coeziunii sociale și este însoțit de rapoarte de țară privind reformele economice și sociale din statele membre, precum și de recomandări pentru fiecare dintre acestea. El este însoțit de un Raport de țară pentru România, ce trece în revistă, între altele, și situația din educație și cercetare și arată că România se află pe ultimele locuri în UE la principalii indicatori în domeniu. Un alt document publicat ieri este cel cu Recomandări specifice formulate de Comisie pentru România, inclusiv în domeniul educației și cercetării.
Raportul de țară prezintă o listă exhaustivă a indicatorilor privind inovarea, cu evoluția lor din 2010 până în 2024-2025, însoțit de comparații cu media UE și cea a SUA.
La toți indicatorii, cu o excepție, România înregistrează rezultate mult sub media UE, începând cu procentul din PIB acordat cercetării și numărul de angajați din cercetare (1,6/1000 locuitori activi în România, în 2024, față de 4,3/1000 în UE), continuând cu alocările mediului de afaceri pentru cercetare, până la adoptarea AI în întreprinderi.
Excepția o reprezintă numărul absolvenților în domeniul informatică per mia de locuitori cu vârste între 25-34 de ani, indicator care în România s-a ridicat la 4,34 în 2024, față de o medie UE de 3,84.
Potrivit raportului de țară al Comisiei Europene:
- În România, numărul cercetătorilor angajați în sectorul public stagnează de peste un deceniu, la 1,6 per mia de locuitori activi, mult sub media UE: România este ultima în Uniunea Europeană la acest capitol.
- ”Provocări precum numărul limitat de oportunități de dezvoltare în carieră, condiții precare de muncă și salariile mici ale cercetătorilor contribuie la lipsa de atractivitate a carierelor de cercetător și la un exod al creierelor”.
- ”În plus, numărul de noi absolvenți în științe și inginerie stagnează, ceea ce are un impact negativ asupra potențialului de inovare al țării. Această situație este agravată de faptul că România are cel mai mic procent din UE în ceea ce privește populația de 25-34 de ani care a finalizat studii superioare. Chiar dacă proporția românilor cu vârste de 25-34 de ani cu diplomă universitară a crescut ușor la 23,2% în 2024, ea este mult sub media UE de 44,1% și sub ținta UE de 45%”.
Documentul citat arată că România a a inițiat, în contextul PNRR, o serie de reforme care au drept scop creșterea atractivității carierelor în cercetare, atragerea de talent internațional în acest sector și crearea unor centre de excelență, precum și măsuri legislative pentru ameliorarea situației pentru cercetători, inclusiv la nivel salarial.
Dar, spune raportul, „planul este ca reforma să se încheie în 2026 și este nevoie ca ea să fie pusă în aplicare, susținută de suficiente resurse financiare pentru universități și institute de cercetare”.
