România nu a susținut deloc inițiativele educaționale aplicate în pandemie, situație care se întâlnește în doar 4 din 28 de sisteme educaționale participante la un studiu OCDE: „Există o nevoie presantă de evaluare a eficienței” acelor măsuri, în combaterea absenteismului școlar

1.706 vizualizări
Foto: © Rochu2008 | Dreamstime.com
România face parte dintr-un grup foarte restrâns de sisteme educaționale participante la un studiu al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) care nu au raportat niciun fel de susținere pentru inițiative educaționale puse în aplicare sau dezvoltate în timpul pandemiei Covid-19. Atitudinea României, țară care aspiră să adere la OCDE, se remarcă astfel în condițiile în care experții organizației apreciază că se face simțită, în continuare, o nevoie presantă de evaluare a diverselor măsuri educaționale impuse de situațiile de criză din pandemie.

OCDE a publicat, la începutul acestei luni, raportul final al evaluărilor făcute pe această temă pe parcursul anului trecut. Documentul notează, între altele, că din totalul de 28 de sisteme participante la un sondaj pe tema susținerii și revizuirii măsurilor educaționale din pandemie, doar patru nu au susținut nicio astfel de inițiativă. Este vorba despre România, Australia, Norvegia și Irlanda de Nord.

  • Sistemele participante reprezintă state sau unități administrative mai mici din țări membre și partenere OCDE, inclusiv 20 de sisteme europene (cu reprezentare multiplă pentru Regatul Unit și Spania).
Patru din 28 de sisteme educaționale OCDE, inclusiv Romania, nu au raportat susținere pentru initiativele lansate în pandemie – sursa: OCDE

Potrivit analizei OCDE „există o nevoie presantă de evaluare a eficienței măsurilor (aplicate în context pandemic – n.red.)”, în condițiile în care „creșterea absenteismului și abandonului școlar ridică probleme semnificative pentru sistemele educaționale” din cadrul organizației.

Printre măsurile raportate de celelalte sisteme educaționale, în sensul susținerii și revizuirii inițiativelor din pandemie:

  • Intervenții pentru recuperarea pierderilor de învățare
  • Școli de vară
  • Furnizarea de materiale online, pentru învățarea la distanță
  • Măsuri pentru întărirea programelor de formare profesională continuă pentru profesori
  • Sprijin pentru starea de bine a elevilor
  • Acordarea de resurse pentru elevii dezavantajați, în vederea reducerii diferențelor de învățare

România a apreciat, în schimb, drept utile măsurile legate de predarea online în mediul universitar, pentru diminuarea diferențelor de învățare și pentru creșterea participării la cursuri, la acest nivel, în condițiile în care, în cazul învățământului superior, țara a raportat, pentru această analiză OCDE, o creștere a abandonului școlar.

Iar în cazul României raportul OCDE consemnează, ca programe aplicate la nivel național pentru combaterea abandonului școlar, Mecanismul de Avertizare Timpurie în Educație (MATE) și Programul Național pentru Reducerea Abandonului Școlar (PNRAS), dezvoltate cu finanțare europeană. 

Foto: © Rochu2008 | Dreamstime.com Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

INTERVIU Ce este extremismul? Profesoara de istorie Iuliana Căplescu: Unii părinți le spun copiilor să-și întrebe profesorii diriginți sau pe noi, cei de istorie. Ne onorează încrederea / Extremismul nu poate aduce pacea. Este un fapt, nu o opinie

Ce este extremismul? Și cum îl pot explica profesorii, pe înțelesul elevilor? Profesoară de istorie la Colegiul Național „Matei Basarab” din București, Iuliana Căplescu a explicat, într-un interviu acordat Edupedu.ro,…
Vezi articolul

Universitatea parlamentară Valahia: La Târgoviște rectorul, președintele senatului universitar, cel puțin un vicepreședinte și un fost decan influent vor candida în alegerile legislative, toți pe listele PSD

Controlul politic asupra unor instituții de învățământ superior din România, consfințit de legile Deca-Iohannis, se distinge cel mai bine în actualul moment electoral prin situația de la Universitatea Valahia din…
Vezi articolul

Patru din cinci adolescenți care accesează TikTok au primit conținut politic în perioada alegerilor / Aproape jumătate dintre ei admit că nu verifică informațiile primite pe platforma socială / 10% spun că își pun singuri diagnostic cu probleme psihologice în funcție de conținutul accesat pe platformă – sondaj

Majoritatea covârșitoare a adolescenților români care au cont pe Tiktok accesează zilnic această platformă, iar peste jumătate o accesează de cel puțin patru ori pe zi. În aceste condiții, patru…
Vezi articolul

Ciprian Teleman, favorit ca ministru la Cercetare-Digitalizare – SURSE. Este președintele PLUS Ilfov, cu studii de geologie, dar carieră recentă în coaching de business, inteligență emoțională și managementul stresului și venituri principale din activități financiar-contabile

Persoana avută în vedere de USR-PLUS pentru a conduce Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării în viitorul guvern, Ciprian Teleman, este o persoană polivalentă, din câte reiese din informațiile publice și…
Vezi articolul

LISTĂ Salariile de bază ale cadrelor didactice, de la învățământul preșcolar, școala primară, gimnaziu și până la liceu în 22 de țări europene – raport OECD. Variații considerabile între țările din Est și Vest

Un profesor din Uniunea Europeană, exceptând România și alte câteva țări, câștigă în medie, anual, un salariu de bază echivalând cu 32.000 de dolari dacă se află la început de…
Vezi articolul