„România nu își permite să rămână la un nivel scăzut al veniturilor bugetare”, dacă vrea să aibă resursele pentru a finanța educația / Toți membrii europeni ai NATO, cu excepția Suediei, ar urma să cheltuiască mai mult pentru apărare decât pentru educație în urma obligațiilor asumate la summitul de la Haga — Fundația Friedrich Ebert

399 de vizualizări
Sursa: Friedrich Ebert Stiftung – Fes.de
Toate țările europene membre NATO, cu excepția Suediei, ar urma să cheltuiască mai mult pentru apărare decât pentru educație în urma obligației de alocare a 5% din PIB pentru apărare, obligație stabilită la summitul NATO de la Haga – 2025, potrivit unei noi analize a Fundației Ebert Stiftung. Aceasta arată că pentru România angajamentul de la Haga ar însemna ca „aproape 15% din veniturile bugetare să fie direcționate către apărare, cel mai ridicat procent dintre statele europene membre NATO”.

Analiza citată arată că, în 2023, toate statele europene cheltuiau cu educația mai mult decât cu apărarea, „cu media UE 27 de cheltuieli pentru educație de 3,5 ori mai mare decât cheltuielile pentru apărare”. Dacă toate țările europene membre NATO își respectă obligația asumată la Haga, „Suedia ar rămâne singurul stat european cu o alocare bugetară mai mare pentru educație decât pentru apărare, în condițiile în care nu calculăm posibilele reduceri de alocare pentru a crea spațiul fiscal necesar”, arată sursa citată.

  • Aceasta notează că România avea un nivel al veniturilor la buget foarte scăzut în  2023 – 34%, comparativ cu 45,6% media UE. 

Iar pe baza datelor Eurostat (2023) și a estimărilor bazate pe angajamentele de la Haga, specialiștii Friedrich Ebert estimează că după 2025 România va aloca 14,7% din buget pentru apărare, comparativ cu o alocare de 10% pentru educație.    

Fundația Friedrich Ebert apreciază că, pentru a putea finanța educația și dezvoltarea pe termen lung, acoperind totodată și noile obligații de apărare impuse de contextul de securitate actual, România va trebui să ia măsuri care să ridice nivelul veniturilor bugetare – măsuri precum alinierea la modelul fiscal european și combaterea evaziunii fiscale:

  • „În concluzie, dacă ținem cont de contextul actual de securitate și de angajamentele luate, România nu își poate permite să rămână la un nivel scăzut al veniturilor bugetare, comparativ cu media statelor UE. Combaterea evaziunii fiscale și alinierea sistemului fiscal la modelul european va putea ridica nivelul veniturilor bugetare pentru a ne apropia de media europeană (≈45% din PIB), în așa fel încât țara noastră să poate face față angajamentelor internaționale și, totodată, să aibă resursele necesare pentru a finanța educația și dezvoltarea pe termen lung”.
Citește și:
Cheltuielile Guvernului României pentru Educație au fost de 3,4% din PIB în 2023 – Eurostat / Niciun Guvern din ultimii 30 de ani nu a reușit să atingă ținta de 6% din PIB – GRAFIC


1 comment
  1. 3.4% din PIB? Chiar peste media ultimilor 18 ani. De la Tăriceanu, nimeni n-a mai dat peste 4% pentru educație.
    Culmea, legea zice 15% din venituri, dar la o colectare de 34%, asta înseamnă cel mult 5.1%.
    Deșteaptă lege, a introdus un element relativ, pentru a masca subfinantarea. Suna mult 10 sau 15% din „ceva”, dar când acel „ceva” este net sub media Europeana, devine puțin.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

INFOGRAFIC Abandonul școlar are „cea mai ridicată contribuție în ceea ce privește natalitatea în rândul minorelor”, mai mult decât sărăcia – studiu Salvați Copiii / Una din trei mame sau gravide minore, participante la cercetare, a rămas însărcinată în jurul vârstei de 15 ani

Una din trei fete care sunt, în prezent, mame sau gravide minore, din rândul unui grup considerabil care a luat parte la un studiu Salvați Copiii, a rămas însărcinată pentru…
Vezi articolul

ANALIZĂ Manualul de erodare a încrederii publicului că școlile pot funcționa în pandemie, scris zilnic de autorități: lipsesc informații-cheie despre transmisia în școli și populația afectată de închideri / Plus: comunicare șovăielnică și informații confuze

Desfășurarea activităților școlare, și așa complicată de situația epidemiologică, este supusă unor presiuni crescute, pe măsură ce autoritățile eșuează să ofere informații și date clare și relevante privind rolul școlilor…
Vezi articolul