„România nu își permite să rămână la un nivel scăzut al veniturilor bugetare”, dacă vrea să aibă resursele pentru a finanța educația / Toți membrii europeni ai NATO, cu excepția Suediei, ar urma să cheltuiască mai mult pentru apărare decât pentru educație în urma obligațiilor asumate la summitul de la Haga — Fundația Friedrich Ebert

401 de vizualizări
Sursa: Friedrich Ebert Stiftung – Fes.de
Toate țările europene membre NATO, cu excepția Suediei, ar urma să cheltuiască mai mult pentru apărare decât pentru educație în urma obligației de alocare a 5% din PIB pentru apărare, obligație stabilită la summitul NATO de la Haga – 2025, potrivit unei noi analize a Fundației Ebert Stiftung. Aceasta arată că pentru România angajamentul de la Haga ar însemna ca „aproape 15% din veniturile bugetare să fie direcționate către apărare, cel mai ridicat procent dintre statele europene membre NATO”.

Analiza citată arată că, în 2023, toate statele europene cheltuiau cu educația mai mult decât cu apărarea, „cu media UE 27 de cheltuieli pentru educație de 3,5 ori mai mare decât cheltuielile pentru apărare”. Dacă toate țările europene membre NATO își respectă obligația asumată la Haga, „Suedia ar rămâne singurul stat european cu o alocare bugetară mai mare pentru educație decât pentru apărare, în condițiile în care nu calculăm posibilele reduceri de alocare pentru a crea spațiul fiscal necesar”, arată sursa citată.

  • Aceasta notează că România avea un nivel al veniturilor la buget foarte scăzut în  2023 – 34%, comparativ cu 45,6% media UE. 

Iar pe baza datelor Eurostat (2023) și a estimărilor bazate pe angajamentele de la Haga, specialiștii Friedrich Ebert estimează că după 2025 România va aloca 14,7% din buget pentru apărare, comparativ cu o alocare de 10% pentru educație.    

Fundația Friedrich Ebert apreciază că, pentru a putea finanța educația și dezvoltarea pe termen lung, acoperind totodată și noile obligații de apărare impuse de contextul de securitate actual, România va trebui să ia măsuri care să ridice nivelul veniturilor bugetare – măsuri precum alinierea la modelul fiscal european și combaterea evaziunii fiscale:

  • „În concluzie, dacă ținem cont de contextul actual de securitate și de angajamentele luate, România nu își poate permite să rămână la un nivel scăzut al veniturilor bugetare, comparativ cu media statelor UE. Combaterea evaziunii fiscale și alinierea sistemului fiscal la modelul european va putea ridica nivelul veniturilor bugetare pentru a ne apropia de media europeană (≈45% din PIB), în așa fel încât țara noastră să poate face față angajamentelor internaționale și, totodată, să aibă resursele necesare pentru a finanța educația și dezvoltarea pe termen lung”.
Citește și:
Cheltuielile Guvernului României pentru Educație au fost de 3,4% din PIB în 2023 – Eurostat / Niciun Guvern din ultimii 30 de ani nu a reușit să atingă ținta de 6% din PIB – GRAFIC


1 comment
  1. 3.4% din PIB? Chiar peste media ultimilor 18 ani. De la Tăriceanu, nimeni n-a mai dat peste 4% pentru educație.
    Culmea, legea zice 15% din venituri, dar la o colectare de 34%, asta înseamnă cel mult 5.1%.
    Deșteaptă lege, a introdus un element relativ, pentru a masca subfinantarea. Suna mult 10 sau 15% din „ceva”, dar când acel „ceva” este net sub media Europeana, devine puțin.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Bătaie de joc la adresa profesorilor și elevilor, din partea Ministerului Educației. Instituția le-a cerut cadrelor didactice să facă reperele metodologice pentru clasa a XI-a, pentru peste 80 de discipline, în doar 10 zile lucrătoare, în plină vacanță – document

Profesorii din grupurile de lucru pentru elaborarea/revizuirea curriculumului pentru disciplinele/ domeniile de studiu obligatorii din învățământul liceal și pentru calificările/domeniile de pregătire profesională pentru care se școlarizează prin învățământul profesional…
Vezi articolul

Numărul studenților în universitățile românești ar putea crește dacă acestea se deschid mai mult către adulții care vor să revină în educație, inclusiv prin locuri la buget rezervate lor, ca în Irlanda sau Spania / Altă opțiune pentru aceștia: „relaxarea regulii” de a avea Bacalaureatul – recomandări în raportul OCDE

Măsuri de sprijin pentru adulții care vor să revină în educație, la ani buni după ce au terminat liceul, sunt propuse de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) drept…
Vezi articolul

Evaluarea Națională „bate pasul pe loc, rezervându-i lecturii un loc lipsit de importanță”, deși există modele inovatoare de evaluare a lecturii – analiză comparativă între obiectivele și instrumentele Evaluării Naționale și cele de la testele internaționale PISA

Studii internaționale privind competențele de lectură ale elevilor, precum PIRLS – destinat elevilor care finalizează școala primară – și PISA – în cazul elevilor de 15 ani – promovează direcții…
Vezi articolul

Studiile superioare contează masiv în reușita antreprenorială în România, dar învățământul antreprenorial este în urma majorității țărilor, iar frica de eșec în ceea ce privește inițierea unei noi afaceri este cea mai mare din regiune –  raport internațional

Aproape toți antreprenorii români aflați la început au studii superioare sau postliceale, la fel și peste jumătate dintre antreprenorii consacrați, arată un raport internațional realizat în circa 50 de țări…
Vezi articolul

Discuții despre reintroducerea matematicii în trunchiul comun la liceu, în Franța, după ce a devenit materie opțională la reforma bacalaureatului din 2019. Ministrul francez al Educației: Toți elevii să aibă o mai mare „cultură matematică”

Franța vrea să reintroducă matematica în trunchiul comun la liceu, după ce a devenit materie opțională la reforma bacalaureatului din 2019, scrie Le Monde. Ministrul a declarat că este deschis…
Vezi articolul