Climatologul Roxana Bojariu a explicat pentru Edupedu.ro care au fost fenomenele meteorologice care au stat la baza predicțiilor Administrației Naționale de Meteorologie (ANM) și care este procedura urmată în astfel de condiții. Aceasta a subliniat că este important ca cetățenii să înțeleagă că valorile prognozate vin cu un grad de incertitudine și că specialiștii în domeniu selectează „scenariul cel mai rău, pentru care să pregătim măsurile de reducere a riscului”.
- Amintim că școlile din județele Constanța, Ialomița, Călărași, Giurgiu, Ilfov și Municipiul București au fost închise ieri, 8 octombrie, după ce ANM a emis un cod roșu de vreme rea.
„În ceea ce privește latura de predicție meteorologică, cetățenii trebuie să înțeleagă aspectul ei probabil. Mai concret, dacă avem o zonă cu cod roșu, de exemplu ca cea din situația pe care o discutăm, nu înseamnă că ne așteptăm să avem uniform condiții extreme, peste tot. Aceea zonă ne indică unde s-ar putea situa, în general, regiunea cu riscul cel mai mare”, a precizat climatologul.
„La fel, cantitățile de precipitații prognozate (sau alte valori prognozate) ne oferă doar o indicație generală. La fel, în ceea ce privește momentul declanșării și al încheierii episodului – nicăieri în lume nu se poate face prognoza la punct fix și la un moment clar definit, cu o valoare a intensității precisă. Chiar așa, cu gradul de incertitudine asociat, aceste prognoze ne pot ajuta foarte mult să selectam scenariul cel mai rău, pentru care să pregătim măsurile de reducere a riscului. Și să sperăm în ce e mai bine”, a completat aceasta.
Roxana Bojariu a declarat, în calitate de „cetățean educat și informat”, că Municipiul București „ca mare aglomerare urbană, amplifică anumite impacturi ale unui episod cu cantități mari de precipitații: solul izolat de atmosferă cu drumuri, clădiri, dispune de puține spații unde apa de ploaie se poate infiltra (spații verzi). Astfel că scurgerea apei la suprafață este amplificata, mai ales că infrastructura de canalizare e subdimensionata pentru condițiile climatice actuale (clima s-a schimbat, intensitatea precipitațiilor e un efect direct al încălzirii globale)”.
Aceasta a enumerat și riscurile la care ar fi fost expuși elevii în cazul în care ar fi mers la școală în condițiile prognozate: „Traficul e foarte intens, iar în cazul inundațiilor urbane se pot produce blocaje, mai ales că mulți din elevii din București sunt duși cu autoturismul la școală. În condițiile acestea crește mult riscul de accidente. Pomii pot să cadă peste mașini, dar și peste pietonii elevi. Totul se complică”.
Ciclonul extratropical, explicat pe înțelesul tuturor
„Toamna este anotimpul în care ciclonii mediteraneeni devin mai frecvenți, aducând precipitații însoțite si de alte manifestari (de ex. Intensificari de vânt) și în România. Acești cicloni se formează deasupra apelor mai calde ale Mării Mediterane atunci când aerul mai cald și conținând vapori de apă intră în contact cu un transport de aer mai rece dinspre Nordul Europei”, a explicat Roxana Bojariu.
Climatologul a clarificat faptul că acest ciclon este unul „extratropical, nu unul din acela tropical ce ajunge uragan”. Potrivit ei, „ciclonii mediteraneeni sunt ceva obișnuit pentru partea noastră de lume, dar intensitatea lor poate ajunge uneori la niveluri extreme”.
„Traiectoria acestui ciclon ce a traversat Peninsula Balcanică l-a adus și peste vestul Mării Negre, de unde s-a realimentat cu vapori de apă. Pe de altă parte, în atmosfera mai înaltă s-a format o masă de aer mai rece, care s-a desprins din circulația atmosferică de la Vest la Est și a staționat deasupra sud-estului Europei, amplificând instabilitatea și caracterul extrem al ciclonului mediteranean”, a mai menționat ea.
Procedura urmată în astfel de situații
„Situația prognozată, prin valorile mari ale cantităților de precipitații, era una de risc extrem. Cadrul fizic era consistent cu modelarii matematice realizate cu modele de prognoză adaptate României. Și aici fac o paranteză, rezultatele pe care le vedeți în aplicațiile meteo diverse disponibile pe telefoanele mobile nu sunt realizate cu modele special adaptate României”, a precizat Roxana Bojariu.
Procedura, elaborată de experți și aprobată prin ordin de ministru, ține cont de mai mulți factori: „caracterul extrem din punct de vedere meteorologic al temperaturii, cantității de precipitații, vitezei vântului (și a altor variabile de interes), impactul pe care acesta l-ar putea avea în diferite regiuni si/sau localități”.
„Odată stabilit codul (galben, portocaliu sau roșu) informația ajunge imediat la administratia centrala și locală. Cei de la Inspectoratul pentru Situații de Urgență au, la rândul lor, proceduri elaborate pentru a limita cât mai mult impactul episodului meteo extrem, iar în cadrul fiecărui inspectorat judetean pentru situatii de urgență (plus Inspectoratul pentru Situații de Urgență din București) se iau acele masuri considerate necesare în fiecare din aceste loturi”, a completat ea.
În astfel de situații, „comunicarea cu mass-media și cetățenii e esențială”, a menționat climatologul. Oamenii trebuie să mai știe că măsurile de reducere a riscului în condiții meteorologice extreme sunt disponibile și explicate.
2 comments
Exista, in acest moment, modele destul de puternice folosite de meteorologii adevarati. Se pare ca cei din Romania nu au aflat, inca.
😁