Rezultatele PISA 2025 provoacă îngrijorare în Uniunea Europeană, pe fondul declinului competențelor de bază ale elevilor, avertizează Roxana Mînzatu, vicepreședintă executivă a Comisiei Europene. Capacitatea elevilor de a distinge faptele de opinii și de a evalua critic informația „nu este într-un loc foarte bun” și vorbim exact de abilitățile esențiale în era inteligenței artificiale”, a spus Roxana Mînzatu, conform Agerpres.
„Știm că inteligența artificială poate genera răspunsuri complexe în doar câteva secunde. Aici intervine educația. Ne învață să ne dăm seama dacă putem avea încredere în acele răspunsuri”, a declarat Roxana Mînzatu, într-un mesaj transmis la cea de-a doua ediție a Conferinței „Educația în era AI”, desfășurată la Palatul Parlamentului pe 17 septembrie.
„Rezultatele PISA pe care le-am văzut publicate recent ne îngrijorează aici, în Uniunea Europeană. Analiza făcută de OECD arată un declin al competențelor de bază, printre care și competența de a citi, lectura, inclusiv capacitatea elevilor de a distinge faptele de opinii și capacitatea lor de a evalua critic informația nu sunt într-un loc foarte bun și vorbim exact de abilitățile esențiale în era inteligenței artificiale”, a spus Roxana Mînzatu.
Datele PISA 2025 publicate de OECD pe 8 septembrie arată că, la nivelul statelor OECD, performanța medie a ajuns la cele mai scăzute niveluri înregistrate până acum în citire, matematică și științe. La citire, scorul mediu a scăzut cu 28 de puncte între 2015 și 2025, echivalentul estimat de OECD a aproximativ un an și jumătate de învățare.
OECD remarcă un declin tocmai al competențelor de lectură importante în era inteligenței artificiale: evaluarea informației, realizarea conexiunilor între mai multe surse și gândirea critică asupra informațiilor citite.
Accesul la informație nu înseamnă automat că o și înțelegem
Simplul acces al elevilor la cantități foarte mari de informație, inclusiv prin intermediul instrumentelor AI, nu garantează înțelegerea acesteia. Elevii trebuie să învețe să verifice sursele, să identifice erorile și să poată explica de ce o anumită soluție este corectă.
„Comisia Europeană și OECD au dezvoltat tocmai în acest scop un cadru de competențe în inteligența artificială dedicat învățământului primar și învățământului secundar, pe care l-am lansat în urmă cu câteva luni. Acest cadru oferă repere foarte concrete despre cum funcționează inteligența artificială, cum verificăm răspunsurile oferite, cum folosim și cum interacționăm responsabil cu AI”, a declarat Roxana Mînzatu.
Profesorii trebuie să-i învețe pe elevi cum să folosească AI, dar au nevoie la rândul lor de formare
Roxana Mînzatu a pus accent și pe rolul profesorilor în dezvoltarea acestor competențe. Cadrele didactice trebuie să îi îndrume pe elevi în folosirea inteligenței artificiale, însă au nevoie, la rândul lor, de formare, timp și instrumente adecvate.
„La nivelul UE, miza este strategică. Capacitatea noastră de a dezvolta tehnologia și de a decide cum o folosim începe cu ceea ce învață copiii la școală. Așa încât avem nevoie de oameni care pot crea, care pot și verifica și care pot lua decizii informate. Fiecare copil trebuie să aibă șansa de a dobândi aceste abilități, indiferent de școala în care învață în Uniunea Europeană”, a spus vicepreședinta executivă a Comisiei Europene.
Datele OECD indică, de altfel, că utilizarea inteligenței artificiale nu are același efect indiferent de modul în care este făcută. Elevii care folosesc frecvent AI, dar sunt învățați să evalueze calitatea informațiilor generate de aceste instrumente, tind să obțină rezultate mai bune decât utilizatorii care nu primesc o astfel de îndrumare.
OECD avertizează că tehnologia și inteligența artificială pot sprijini învățarea, dar atunci când sunt folosite cu un scop clar și fără să înlocuiască efortul, atenția și înțelegerea elevului.
