Salariile profesorilor, în urma economiei: salariile din școli au crescut, în medie, cu 230% din 2010 și până în 2024, într-o economie unde salariile medii și minime au crescut cu 312%, respectiv 450% în aceeași perioadă

Foto: Cristian Nistor / Agerpres Foto

Veniturile profesorilor și angajaților din educație au crescut, din 2010 și până în 2024 de 2,3 ori, potrivit evoluției costului standard per elev pentru cheltuieli salariale, indicator publicat de Ministerul Educației an de an și decis prin hotărâre a Guvernului României. Acesta arată creșterile salariale medii pe parcursului unui an și reflectă majorarea bugetului pentru cheltuieli salariale. În paralel, salariul mediu pe economie a crescut de peste 3 ori în aceeași perioadă de 15 ani luată în calcul. Este vorba despre o creștere cu circa 80 de puncte a salariului mediu față de costul standard pentru cheltuieli salariale din școli. La fel, salariul minim pe economie, decis mereu politic, fără niciun algoritm de creștere pe baze științifice sau economice, a fost majorat mult mai rapid decât costul standard per elev pentru cheltuieli salariale.

Altfel spus, atunci când este comparat cu doi indicatori esențiali – salariul minim pe economie și salariul mediu pe economie –, salariul profesorului nu rezistă.

Pentru a vedea care sunt diferențele de creștere între salariile profesorilor și ale angajaților din școli, în medie, și cele ale economiei în privința veniturilor salariale, am comparat costul standard per elev pentru cheltuieli salariale și salariul mediu brut pe economie pentru perioada 2010-2024.

Am folosit indicatori de la Institutul Național de Statistică (INS), Guvernul României și Ministerul Finanțelor (MF) pentru salariul minim pe economie în anul 2010 și pentru anul 2024, pentru câștigul mediu brut pe care se fundamentează legea asigurărilor sociale 2024 și am folosit costul standard per elev (componenta pentru cheltuieli salariale) din 2010 și 2024 de la Ministerul Educației (ME).

Costul standard per elev are două componente, care în 2024 vor fi la valorile de mai jos, conform președintelui Fedrației Naționale a Părinților, Iulian Cristache:

  1. costul pentru cheltuielile cu salariile, care a fost propus și avizat pentru 2024 la 9.431 de lei;
  2. costul pentru cheltuielile cu bunurile și serviciile, pregătirea profesională, evaluarea elevilor, propus și avizat la 649 de lei.
AnulCostul standard per elev – cheltuieli cu bunuri și serviciiCostul standard per elev – cheltuieli salariale
20100 lei2.857 lei
2011264 lei2.230 lei
2012264 lei2.230 lei
2013301 lei2.420 lei
2014306 lei2.492 lei
2015312 lei2.520 lei
2016321 lei3.043 lei
2017330 lei3.740 lei
2018*355 lei4.413 lei
2019370 lei5.384 lei
2020387 lei6.111 lei
2021450 lei6.111 lei
2022485 lei6.386 lei
2023570 lei6.834 lei
2024*649 lei9.431 lei
Date: Ministerul Educației/Ministerul Finanțelor – *pentru anul 2024 datele sunt neoficiale, iar creșterea cuprinde atât majorarea din urma grevei generale din mai-iunie 2023, cât și pe cele din ianuarie-iunie 2024/pentru anul 2018 creșterea se datorează trecerii contribuțiilor angajatorului în sarcina angajatului, prin creșterea artificială a salariului brut

Dacă în 2010 erau 2.857 de lei alocați per elev prin costul standard de la acea vreme, în 2024 această sumă ajunge la 9.431 de lei, conform datelor de până acum. Creșterea este de 230,1%. Costul standard alocat per elev reprezintă baza creșterilor salariale în educație. Acest lucru înseamnă că veniturile angajaților din învățământ au crescut, din 2010 până în prezent, în medie cu 230%.

În anul 2010, salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat era de 1.836 lei, potrivit legii bugetului asigurărilor sociale de stat. În 2024, același indicator este de 7.567 de lei, potrivit legii bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul 2024. Diferența dintre cele două este de 5.731, însemnând o creștere de 312%.

Mai exact, salariul mediu brut pe economie a crescut cu 312%, iar costul standard per elev pentru cheltuieli salariale a crescut cu 230%. O diferență de 82 de puncte procentuale între cele două.

O altă comparație care arată avansul salarial mai rapid al economiei față de cel pentru profesori este între creșterea salariului minim pe economie și cea a costului standard per elev pentru cheltuielile salariale. În anul 2010, salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată era de 600 de lei brut, potrivit HG 1.051/2008. În 2024, la 1 ianuarie, salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată este de 3.300 de lei, potrivit HG 900/2023. Creșterea de atunci și până în prezent este de 2.700 de lei în sumă nominală, adică 450%.

Conform analizei acestor date, creșterile rezultate sunt următoarele:

Salariul net, în mână, este doar 58% din salariul brut. Din salariile de bază, brute, scrise în grila de salarizare din Educație, circa 42% sunt impozite și contribuții la stat.

Salariul este unul „absolut decent” pentru un debutant, a declarat ministra Educației Ligia Deca. Însă, comparând un salariu de profesor debutant în valoare de circa 3.550 lei de la 1 ianuarie 2024 cu coșul minim de consum pentru un adult, stabilit la peste 3.800 de lei în anul 2023 conform unui raport al Fundației Friedrich Ebert România, acesta este cu 250 de lei mai mic decât suma minimă necesară unui adult pentru un trai decent, estimată în cercetare.

Liderii sindicali ai FSLI și FSE, care au stabilit de facto grilele de salarizare, i-au anunțat și ei pe profesori și pe angajații din școli că: „suntem în grafic în ceea ce privește salarizarea”.

Guvernul Ciucă și Guvernul Ciolacu, cu garant al promisiunilor în Președintele Klaus Iohannis, au promis că de la 1 ianuarie 2024 salariul unui profesor debutant va fi echivalentul salariului mediu pe economie folosit de Guvern la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale (BAS) în 2023. Promisiunea nu a fost respectată, după cum Edupedu.ro a arătat aici. Întrebată de ce nu a fost respectată această promisiune, Ligia Deca a răspuns că aceasta a fost înțelegerea cu sindicatele și că în noua lege a salarizării va fi respectată și promisiunea.

Legea salarizării a fost o altă promisiune nerespectată de către Guvernul Ciolacu.

Exit mobile version