150 de aspreți – cel mai rar pește de apă dulce din Europa, existent pe un singur curs de apă, râul Vâlsan din România – au fost identificați la monitorizarea anuală, desfășurată săptămâna aceasta, anunță autorii campaniei de salvare și conservare a speciei, într-un comunicat transmis Edupedu.ro.
Potrivit acestora, salvarea aspretelui are nevoie de acțiuni urgente, într-o „cursă cronometru”, în condițiile în care cea mai mare a aspreților – 114 dintr-un total de 150, potrivit monitorizării la care au participat 12 cercetători – se află pe un singur sector de doar 450 de metri al râului.
Inițiatorii campaniei de protejare a acestei specii, Fundația Centura Verde, anunță că a depus, pe 22 septembrie, un proiect pentru finanțare prin Programul pentru mediu și politici climatice al UE, proiect susținut de Ministerul mediului, de Administrația prezidențială. În cadrul lui vor fi partenere și universități din Austria și Ungaria – Universitatea de Resurse Naturale și Științe ale Vieții din Viena (BOKU), Universitatea Maghiară de Agricultură și Științe ale Vieții (MATE). Inițiativa are drept obiectiv conservarea aspretelui și a habitatului său din râul Vâlsan.
În comunicat este citat Alex Găvan, conservaționist, președintele Fundației Centura Verde și fondatorul proiectului Aspretele Trăiește:
„În acest moment, cifrele arată clar legătura dintre distribuția aspretelui și otrăvirea continuă a râului Vâlsan de către stația de epurare, care de mulți ani nu funcționează în parametri. În același timp, statul român
are o responsabilitate directă: fără debitul ecologic calculat de INHGA, aspretele nu are nicio șansă. Avem un pește unic în lume, iar râul și comunitatea de pe Valea Vâlsanului au nevoie de vindecare.
Dincolo de conservarea unei specii și a unui ecosistem extrem de valoros, vorbim despre o chestiune urgentă de sănătate publică. Pentru mine, unul dintre indicatorii de succes ai proiectului va fi momentul în care voi avea iarăși curaj să beau apă și să fac baie în Vâlsan, așa cum făceam în copilăria mea de la Brăduleț. Pentru asprete, împreună cu oamenii de bine de pe Valea Vâlsanului, cu autoritățile și cu partenerii noștri, alegerea e simplă: fie îl salvăm acum, fie îl pierdem pentru totdeauna. Aspretele Trăiește, Aspretele Unește.”
Eforturile de salvare a aspretelui sunt prezentate pe larg în materialul transmis de organizatori Edupedu.ro, integral:
Aspretele, cel mai rar pește de apă dulce din Europa, între ciocan și nicovală. Alex Găvan: „Fie îl salvăm acum, fie îl pierdem pentru totdeauna”
150 de aspreți au fost identificați în râul Vâlsan la monitorizarea anuală din 22–25 septembrie 2026. 114 dintre ei (76%) trăiesc pe un singur sector de doar 450 de metri – mai puțin de 5% din cei circa 10 km de râu pe care a fost confirmată prezența speciei.
Aici, aspreții sunt prinși între un prag de beton pe care nu-l pot trece și o stație de epurare care poluează cronic râul. Soluții există, dar este o cursă contracronometru.
Aspretele (Romanichthys valsanicola), cel mai rar pește de apă dulce din Europa, există doar în râul Vâlsan, nicăieri altundeva pe planetă. Între 22 și 25 septembrie, echipa de ihtiologi a programului „Aspretele Trăiește”, derulat de Fundația Centura Verde, având partener strategic Fauna & Flora, a realizat monitorizarea anuală a speciei prin pescuit științific. Cei 150 de aspreți au fost identificați în 9 dintre cele 21 de stații de monitorizare, pe circa 10 km de râu.
Nucleul populației este prins între ciocan și nicovală: în amonte, un prag de beton pe care peștele nu-l poate trece, iar în aval, o stație de epurare care nu funcționează în parametri și poluează cronic râul, formând o barieră chimică. Aceasta nu doar că blochează trecerea peștilor, dar afectează și supraviețuirea celor din aval.
Datele indică o corelație clară între poziția stației de epurare Brădetu și scăderea bruscă a numărului de aspreți în aval de ea. Anul trecut au fost identificați 181 de aspreți; diferența față de anul acesta vine aproape în întregime din aval de stație: în amonte, pe sectorul-nucleu, numărul e practic același, 114 față de 113, iar în aval a scăzut de la 68 la 36. Cei 450 m din amonte de stație reprezintă mai puțin de 5% din lungimea pe care a fost confirmată prezența speciei, dar însumează 76% din toate exemplarele identificate.
În plus, în aval de barajul Vâlsan și de captarea Dobroneagu, debitul ecologic – cantitatea de apă necesară protecției ecosistemelor acvatice – deseori nu este asigurat. Mai puțină apă înseamnă mai puțin habitat pentru o specie care trăiește doar în ape repezi și bine oxigenate și o diluare mai slabă a apelor uzate deversate în râu. În perioadele calde și secetoase, apa puțină se încălzește mai repede și reține mai puțin oxigen. La acestea se adaugă lipsa canalizării în comunele Brăduleț și Mușătești. Iar pentru că majoritatea aspreților trăiesc pe un sector scurt de râu, un singur episod catastrofal, cum ar fi o poluare, o viitură sau o perioadă cu debit scăzut, ar putea duce la dispariția speciei.
Alex Găvan, conservaționist, președintele Fundației Centura Verde și fondatorul proiectului Aspretele Trăiește: „În acest moment, cifrele arată clar legătura dintre distribuția aspretelui și otrăvirea continuă a râului Vâlsan de către stația de epurare, care de mulți ani nu funcționează în parametri. În același timp, statul român are o responsabilitate directă: fără debitul ecologic calculat de INHGA, aspretele nu are nicio șansă. Avem un pește unic în lume, iar râul și comunitatea de pe Valea Vâlsanului au nevoie de vindecare. Dincolo de conservarea unei specii și a unui ecosistem extrem de valoros, vorbim despre o chestiune urgentă de sănătate publică. Pentru mine, unul dintre indicatorii de succes ai proiectului va fi momentul în care voi avea iarăși curaj să beau apă și să fac baie în Vâlsan, așa cum făceam în copilăria mea de la Brăduleț. Pentru asprete, împreună cu oamenii de bine de pe Valea Vâlsanului, cu autoritățile și cu partenerii noștri, alegerea e simplă: fie îl salvăm acum, fie îl pierdem pentru totdeauna. Aspretele Trăiește, Aspretele Unește.”Soluții există, dar este o cursă contracronometru. Trei bariere artificiale din sectorul Brădetu, printre care și pragul de beton care blochează aspretele în amonte, fac obiectul unui proiect de îndepărtare derulat de
Fundație prin programul Open Rivers; odată îndepărtate, vor fi reconectați aproximativ 12,8 km de râu. Pentru repunerea în parametri a stației de epurare Brădetu, în urma demersurilor și colaborării Fundației cu autoritățile, au fost alocate aproape 0,5 milioane de euro prin Legea bugetului de stat pe 2026. O altă măsură esențială este asigurarea debitului ecologic. Valorile stabilite în 2024 de Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor (INHGA), în baza unui studiu comandat de Fundație, pot deveni obligatorii prin includerea lor în autorizațiile de gospodărire a apelor pentru barajul Vâlsan și captarea Dobroneagu.
Pe 22 septembrie, Fundația a depus, în calitate de coordonator, proiectul LIFE ASPRETE – „Conservarea aspretelui și a habitatului său din râul Vâlsan prin acțiuni integrate de conservare, fundamentate științific” – spre finanțare prin Programul pentru mediu și politici climatice (LIFE) al Uniunii Europene. Proiectul, cu o durată de cinci ani, este susținut de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor și de Administrația Prezidențială, prin Departamentul Climă și Sustenabilitate. Dacă va fi aprobat de Comisia Europeană, LIFE ASPRETE va avea ca parteneri Universitatea de Resurse Naturale și Științe ale Vieții din Viena (BOKU), Universitatea Maghiară de Agricultură și Științe ale Vieții (MATE) și fundația olandeză Sensing Clues, alături de consultanți științifici din Franța, Germania și România. Acesta va integra monitorizarea, refacerea habitatului, realizarea Sanctuarului Aspretelui (baza de cercetare și reproducere în captivitate, reprezentând infrastructura permanentă de conservare a speciei), repopularea controlată și elaborarea Planului Național de Acțiune pentru specie.
Sanctuarul va fi amplasat în satul Galeșu (comuna Brăduleț), pe un teren de aproximativ 1,5 ha din situl Natura 2000 Valea Vâlsanului, achiziționat de Fundație pentru acest scop, cu sprijinul Kaufland România.
Descoperit în 1956, aspretele este endemic României și clasificat „critic periclitat” pe Lista Roșie a Uniunii Internaționale pentru Conservarea Naturii (IUCN). Istoric, a trăit și în Argeș și în Râul Doamnei, dar azi supraviețuiește doar în Vâlsan, într-un sector protejat de situl Natura 2000 și de Rezervația Naturală Valea Vâlsanului. Înainte de 2019, anul lansării programului Aspretele Trăiește, datele oficiale ale Ministerului Mediului estimau populația la 10–15 exemplare.
În 2020 și 2021 au fost identificate incidental 12, respectiv 10 exemplare. Din 2022, monitorizarea standardizată se face anual în 21 de stații de monitorizare – cel mai complex efort de acest fel de la descoperirea speciei până în prezent – și a identificat 57 de exemplare în 2022, 153 în 2023, 97 în 2024, 181 în 2025 și 150 în 2026.
Arealul documentat în 2022–2024 a fost de aproximativ 16 km, între Brădetu și Vâlsănești. În 2025, specia a fost găsită prin pescuit științific pe circa 9,5 km, iar în 2026 arealul s-a extins cu circa 600 de metri în aval, rămânând însă mult sub cel din 2022–2024.
Monitorizarea din 2026 a fost realizată de 12 cercetători: Mircea Mărginean și Răzvan Andrei Pop (Fauna & Flora); Andrei Togor și Marcus Drimbea (Aqua Crisius); Nagy András Attila și Szilágyi Bálint (Universitatea Babeș-Bolyai, Facultatea de Biologie și Geologie, Departamentul de Biologie și Ecologie al Liniei Maghiare); Ilie Telcean (Universitatea din Oradea, Facultatea de Biologie); Călin Lațiu, Alex Uiuiu, George Muntean, Tudor Păpuc și Raul Savin (Laboratorul de Ihtiologie Aplicată, Facultatea de Zootehnie și Biotehnologii, Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară din Cluj-Napoca). La monitorizare au participat și Iain Trewby, director de țară al Fauna & Flora, precum și Adrian Dăscălescu și Nicoleta Dobrotchi (Fundația Centura Verde).
Fundația Centura Verde (fostă Fundația Alex Găvan) derulează din 2019 programul „Aspretele Trăiește”, cu Fauna & Flora ca partener strategic. Printre partenerii și susținătorii programului se numără Open Rivers Programme, Disney Conservation Fund, Mohamed bin Zayed Species Conservation Fund, Zitec, Mastercard, Fundația CityGrill, Autonom și Kaufland România.
