Consiliul Național al Elevilor (CNE) propune viitorului guvern nouă obiective pentru îmbunătățirea situației din educație. Într-o scrisoare deschisă pentru executivul care va fi desemnat după actuala criză politică, scrisoare transmisă marți, 23 iunie, CNE cere „diminuarea efectelor măsurilor de austeritate din educație” și măsuri precum extinderea programului „Masă sănătoasă”, regândirea burselor și reintroducerea burselor olimpice, precum și rezolvarea problemelor de transport din mediul rural.
Potrivit forului reprezentativ al elevilor, pentru aceștia „schimbarea unui Guvern nu este doar o știre politică. De fiecare dată când educația este tratată ca un capitol secundar, școlile rămân cu aceleași probleme, iar reformele ajung să depindă de cine ocupă, temporar, un birou la minister”. CNE constată, acum, că „se discută despre cine va guverna, dar prea puțin despre ce va face noul Guvern pentru școlile din România”.
În scrisoarea deschisă, intitulată „Toate pânzele sus pentru educație”, CNE propune nouă măsuri pe care să le aplice viitorul executiv, inclusiv aplicarea prevederilor din noile legi ale educației și amânate în mod repetat din 2023 încoace, așa încât reforma să fie aplicată.
Vezi care sunt aceste măsuri în scrisoarea deschisă, integral:
„Toate pânzele sus pentru educație
Scrisoare deschisă a Consiliului Național al Elevilor pentru noul Guvern al României
În timp ce țara se află în plină criză politică, puțini mai sunt cei care vorbesc despre importanța educației în societate. Se discută despre cine va guverna, dar prea puțin despre ce va face noul Guvern pentru școlile din România.
Pentru elevi, schimbarea unui Guvern nu este doar o știre politică. De fiecare dată când educația este tratată ca un capitol secundar, școlile rămân cu aceleași probleme, iar reformele ajung să depindă de cine ocupă, temporar, un birou la minister. Sistemul educațional nu mai are nevoie de încă o resetare, de încă un set de promisiuni generale sau de măsuri scrise frumos în programul de guvernare, dar rupte de realitatea din clase. Elevii nu pot fi simple cifre într-un buget, iar profesorii nu pot fi priviți doar prin indicatori administrativi. Dacă noul Guvern vrea să vorbească serios despre educație, trebuie să înceapă de la nevoile reale ale comunității școlare.
Astfel, Consiliul Național al Elevilor solicită viitorului Guvern al României, în oricare formă a sa, asumarea, prin Ministerul Educației și Cercetării, următoarelor obiective:
1. Diminuarea efectelor măsurilor de austeritate din educație – Tăierile bugetare și restrângerea unor forme de sprijin afectează direct accesul echitabil la educație și performanța școlară, mai ales în rândul elevilor din medii vulnerabile. Educația nu poate fi tratată ca o simplă variabilă de ajustare bugetară – este nevoie de finanțare și sprijin consecvent, pentru ca niciun elev să nu fie lăsat în urmă. În acest sens, cerem publicarea unei ierarhizări clare a investițiilor în educație pentru următorii doi ani, cu termene, surse de finanțare și criterii transparente de prioritizare.
2. Sprijinirea elevilor din medii dezavantajate prin politici țintite și sustenabile – Elevii proveniți din comunități vulnerabile se confruntă în continuare cu obstacole majore în accesarea unei educații de calitate, de la costurile legate de transport și rechizite până la lipsa sprijinului educațional adaptat nevoilor lor. Solicităm noului Guvern extinderea programului „Masă sănătoasă” la toate școlile cu risc educațional ridicat, asigurarea transportului gratuit și funcțional pentru elevii navetiști, creșterea accesului la rechizite, îmbrăcăminte și sprijin material de bază, precum și finanțarea constantă a programelor de educație remedială, consiliere școlară și sprijin pentru elevii aflați în risc de abandon.
3. Reconfigurarea rutelor de transport școlar în funcție de nevoile reale ale elevilor din mediul rural – Solicităm ca rutele de transport ale elevilor navetiști să fie stabilite pornind de la harta reală a comunităților școlare, astfel încât fiecare elev să poată ajunge efectiv la unitatea de învățământ la care este înscris. Transportul trebuie organizat în funcție de orarul școlar, de distanțele parcurse, de localitățile din care provin elevii și de locația exactă a școlii, nu doar în funcție de trasee administrative generale. Este necesar ca programul mijloacelor de transport să permită elevilor să ajungă la timp la cursuri și să se întoarcă acasă într-un interval rezonabil, fără a fi obligați să lipsească de la primele ore, să aștepte ore întregi după terminarea programului sau să parcurgă distanțe mari pe jos până la cea mai apropiată stație.
4. Extinderea și consolidarea Programului Național „Masă Sănătoasă” – Accesul la o masă caldă sau la un pachet alimentar consistent poate influența direct participarea școlară, starea de bine a elevilor și capacitatea acestora de a se concentra la ore. Programul trebuie extins către cât mai multe unități de învățământ, cu prioritate pentru școlile din comunități vulnerabile, și trebuie implementat într-un mod predictibil, fără întârzieri administrative care afectează beneficiarii direcți.
5. Regândirea criteriilor de acordare a burselor de merit și reintroducerea burselor olimpice în metodologie – În contextul măsurilor de austeritate, actuala metodologie limitează acordarea burselor de merit la maximum 15% dintre elevii unei clase, generând astfel inechități de la o clasă la alta și împiedicând sprijinirea tuturor elevilor cu rezultate academice remarcabile care au nevoie de aceste forme de susținere. Bursa de merit ar trebui să fie un instrument echitabil și suficient pentru a susține elevii, astfel că modificarea criteriilor actuale este necesară pentru a asigura uniformitate și impact real asupra performanței școlare. De asemenea, reintroducerea burselor olimpice este esențială pentru stimularea performanței și motivarea elevilor, reprezentând un instrument clar și necesar de recunoaștere a meritelor academice. Cerem ca noua metodologie să fie construită prin consultare reală cu reprezentanții elevilor, iar Consiliul Național al Elevilor să fie implicat direct în procesul de elaborare.
6. Creșterea accesului echitabil la servicii de consiliere psihopedagogică – Fiecare elev trebuie să beneficieze de suport psihologic și consiliere educațională adecvată, indiferent de tipul sau dimensiunea unității de învățământ. În prezent, accesul la aceste servicii este inegal, iar elevii din mediile rurale sau dezavantajate întâmpină dificultăți majore în identificarea și utilizarea lor. Situația s-a agravat la începutul anului 2026, când au fost raportate tot mai multe cazuri de comportamente de risc în rândul elevilor, evidențiind necesitatea unei intervenții urgente.
7. Îmbunătățirea infrastructurii școlare și accelerarea digitalizării educației – Solicităm noului Guvern asumarea unui plan național de modernizare a școlilor, cu prioritate pentru unitățile din mediul rural și din comunitățile dezavantajate. Prea mulți elevi învață încă în săli supraaglomerate, laboratoare neechipate, spații degradate sau clădiri care nu oferă condiții adecvate pentru un act educațional de calitate. În același timp, digitalizarea nu poate rămâne o promisiune formală. Este necesară asigurarea accesului la internet de mare viteză în toate școlile, dotarea claselor cu echipamente funcționale și actualizarea laboratoarelor de informatică. Fiecare elev trebuie să beneficieze de condiții decente de învățare, indiferent de localitatea în care trăiește, iar acest lucru presupune investiții constante, monitorizate și asumate public.
8. Finalizarea reformei sistemului de învățământ începute prin Legea nr. 198/2023 – Adoptarea Legii învățământului preuniversitar nr. 198/2023 a creat cadrul pentru o serie de schimbări necesare în educație, însă multe dintre prevederile sale au fost amânate succesiv sau aplicate incomplet. Viitorul Guvern are responsabilitatea de a asigura aplicarea coerentă a legii, cu termene clare, resurse adecvate și consultarea reală a actorilor educaționali, astfel încât schimbările asumate să producă efecte vizibile în școli. Totodată, este necesară constituirea unui mecanism de lucru constant cu reprezentanții elevilor, pentru identificarea neclarităților, blocajelor și contradicțiilor legislative care afectează drepturile elevilor și pentru corelarea acestora cu noul cadru legislativ.
9. Implicarea directă a elevilor și a altor actori în elaborarea politicilor educaționale – Beneficiarii educației trebuie să fie parte integrantă a procesului decizional, ci nu să fie puși în fața faptului împlinit și consultați doar când schimbarea nu mai este posibilă. Prin organizarea de grupuri de lucru, întrevederi formale și ateliere comune, elevii pot colabora direct cu factorii de decizie și cu specialiștii în educație, contribuind la construirea unui sistem educațional adaptat nevoilor reale ale comunității școlare.
Consiliul Național al Elevilor rămâne deschis dialogului instituțional și își reafirmă disponibilitatea de a contribui la construirea unor politici educaționale coerente, fundamentate pe realitatea din școli și pe vocea beneficiarilor primari ai educației. În același timp, vom continua să semnalăm derapajele, întârzierile și deciziile care afectează drepturile și interesele elevilor.
Noul Guvern are ocazia de a-și asuma, cu responsabilitate și curaj, direcția pe care o oferă generațiilor tinere. Pentru viitorul elevilor și pentru viitorul acestei țări, trebuie ridicate toate pânzele sus pentru educație. ”
Foto: © Adamgregor | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.
