Zoltan Kallos, secretar de stat în Ministerul Educației și Cercetării, a vorbit despre faptul că profesia didactică trebuie mai bine sprijinită și a adus în atenție programele de formare „relevante”, mentoratul, autonomia profesională și sprijinul suplimentar pentru profesorii care lucrează în comunități dezavantajate. Declarațiile au fost făcute marți, 29 septembrie, la lansarea raportului OCDE Education at a Glance 2026. Vezi mai jos, în articol, declarațiile complete.
- Education at a Glance 2026: România este în topul OCDE al statelor cu cele mai multe posturi neocupate cu profesori calificați în școli, cu 2,8% din total / Cele mai multe posturi neocupate sunt la Matematică și Științe, deși țara are printre cei mai mulți absolvenți în aceste domenii
Secretarul de stat a precizat că profesorii sunt cel mai important factor școlar care explică succesul elevilor, conform studiilor:
„Ediția din acest an este importantă pentru că este dedicată în mod cu totul special deficitului de profesori și atractivității carierei didactice. Profesorii sunt, ne arată studiile, cel mai important factor școlar care explică succesul elevilor, dar și cei fără de care obiectivele de politică publică nu pot fi transformate în experiențele reale de învățare la clasă.”
Zoltan Kallos a adus în atenție și sprijinul pe care ar trebui să-l primească profesorii atât la începutul carierei didactice, cât și pe parcurs
„Pentru a putea evalua însă impactul procesului de predare și a calității acestuia asupra rezultatelor școlare, trebuie să avem în vedere nu numai modul în care atragem oameni bine pregătiți și motivați în această profesie, dar și cum îi sprijinim la începutul carierei și pe întreg parcursul ei, pentru a rămâne în această profesie și pentru a-i împuternici să devină acei factori ai schimbării care vor pregăti generațiile viitoare pe elevi.
Un statut atractiv al cadrelor didactice are la bază un mix de politici coerente privind formarea, licențierea, mentoratul, condițiile de muncă, dezvoltarea profesională și evoluția în carieră. Avem însă și provocări specifice care țin de mediul de rezidență al școlii și de specificul anumitor discipline, în special în zona științelor, care necesită răspunsuri țintite.”
„De aceea, pentru ca elevii să înregistreze progresul pe care noi cu toții ni-l dorim, avem nevoie de o profesie mai bine sprijinită, de programe de formare relevante, care să formeze competențe ușor transferabile la clasă, mentorat, autonomie profesională și sprijin suplimentar pentru profesorii care lucrează în comunitățile cele mai vulnerabile”, a adăugat acesta.
Redăm declarațiile integrale ale lui Zoltan Kallos:
„Bună ziua! Bine ați venit! Ne reunim astăzi pentru lansarea națională a publicației Education at a Glance 2026. Este deja cea de-a IV-a ediție la care România participă, cu date comparabile despre sistemul nostru de educație. Procesul de aderare la OCDE vine cu abordări de politici pe termen lung și ne oferă standardele necesare pentru a monitoriza evoluțiile și impactul acestor politici asupra calității educației și a pieței muncii. Date comparabile la nivel internațional ne oferă oportunități nouă, decidenților, nu numai de a identifica zone deficitare ale politicilor educaționale, ci și de a fundamenta decizii cu privire la structura și eficiența finanțării, pentru a evalua statutul cadrelor didactice și utilizare a resurselor școlare și nu în ultimul rând pentru a măsura impactul nivelului de educație asupra șanselor de angajare și a veniturilor ulterioare ale cetățenilor.
Education at a Glance 2026 ne oferă mai mult decât o imagine comparativă a sistemelor de educație, ne oferă un instrument real pentru a evalua cu luciditate efectele politicilor publice și pentru a decide unde trebuie să ne concentrăm eforturile pe mai departe. Ediția din acest an este importantă pentru că este dedicată în mod cu totul special deficitului de profesori și atractivității carierei didactice. Profesorii sunt, ne arată studiile, cel mai important factor școlar care explică succesul elevilor, dar și cei fără de care obiectivele de politică publică nu pot fi transformate în experiențele reale de învățare la clasă.
Pentru a putea evalua însă impactul procesului de predare și a calității acestuia asupra rezultatelor școlare, trebuie să avem în vedere nu numai modul în care atragem oameni bine pregătiți și motivați în această profesie, dar și cum îi sprijinim la începutul carierei și pe întreg parcursul ei, pentru a rămâne în această profesie și pentru a-i împuternici să devină acei factori ai schimbării care vor pregăti generațiile viitoare pe elevi.
Un statut atractiv al cadrelor didactice are la bază un mix de politici coerente privind formarea, licențierea, mentoratul, condițiile de muncă, dezvoltarea profesională și evoluția în carieră. Avem însă și provocări specifice care țin de mediul de rezidență al școlii și de specificul anumitor discipline, în special în zona științelor, care necesită răspunsuri țintite.
Datele ne arată că profesorii români au un nivel de satisfacție profesională peste media OCDE și trebuie să recunoaștem că majorările salariale din 2023 și 2024 au fost însoțite de o creștere a satisfacției față de salariu. Însă atractivitatea carierei didactice nu se reduce doar la salariu, iar succesul politicilor pentru profesori se va măsura în ultimă instanță prin succesul elevilor. Prea mulți copii nu ating nivelurile de bază de competență, iar mediul socio-economic în care se naște un copil influențează mai mult decât în orice stat din Europa rezultatele sale. În acest context de inechitate accentuată, prezentă în sistemul educațional, activitatea de predare desfășurată de profesori în zone dezavantajate trebuie să compenseze inegalitățile sociale foarte mari.
De aceea, pentru ca elevii să înregistreze progresul pe care noi cu toții ni-l dorim, avem nevoie de o profesie mai bine sprijinită, de programe de formare relevante, care să formeze competențe ușor transferabile la clasă, mentorat, autonomie profesională și sprijin suplimentar pentru profesorii care lucrează în comunitățile cele mai vulnerabile.
Mă bucur că lansarea de azi reunește toți actorii din domeniul educației: elevi, profesori, directori de școli, reprezentanți ai universităților și ai autorităților publice și, nu în ultimul rând, sindicate, în jurul unei teme care ne ocup preocupă pe toți – cum putem să asigurăm pe viitor atractivitatea și sustenabilitatea profesiei didactice? Îi mulțumesc domnului Abel Schumann, senior manager al programului de date INES al OCDE, pentru prezența la București și pentru această lansare și totodată pentru sprijinul continuu acordat României în proces unde participare la activitățile OCDE. Vă doresc un eveniment de succes și sper ca discuția care va urma prezentării să aducă perspective relevante pentru dezvoltările viitoare în politicile educaționale!”
Citește și:
BREAKING Education at a Glance 2026: România este în topul OCDE al statelor cu cele mai multe posturi neocupate cu profesori calificați în școli, cu 2,8% din total / Cele mai multe posturi neocupate sunt la Matematică și Științe, deși țara are printre cei mai mulți absolvenți în aceste domenii
ULTIMA ORĂ Finanțarea și rezultatele educației, de la participarea la educație timpurie la pregătirea adulților, trimit România la coada țărilor membre și partenere OCDE – Education at a Glance 2026 despre principalii indicatori privind impactul școlii
