Planurile autorităților referitoare la cercetarea din fonduri europene prezintă două mari probleme, arată senatorul USR Mihai Goțiu într-o interpelare depusă luni și consultată de EduPedu.ro. Comunitatea științifică, atrage atenția parlamentarul, „a fost consultată doar parțial pentru stabilirea priorităților și a proiectelor strategice”, o altă problemă majoră fiind aceea că aceste proiecte se concentrază „în București – către institute deja existente ori prin înființarea de institute noi”. El spune că e nevoie de o dezvoltare echilibrată a cercetării în România: „nu pedepsiți cercetarea clujeană, Clujul și Transilvania!”
- Interpelarea senatorului vine în contextul în care și Daniel David, rectorul celei mai mari universități din România, Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, a criticat dur proiectele guvernului Orban de înființare a unor noi institute de cercetare, proiecte calificate drept „science fiction”. Daniel David a insistat la rândul său pe nevoia unei distribuții echilibrate în țară.
În interpelarea sa, Mihai Goțiu face trimitere la declarațiile făcute de ministrul Fondurilor Europene, Marcel Boloș, la sfârșitul săptămânii trecute, pe tema proiectelor anunțate încă de la începutul anului de vicepremierul Raluca Turcan, fiecare de aproximativ 150-200 de milioane de euro.
Senatorul arată că susținerea cercetării e esențială, dar apar cele „două probleme majore”. Despre acestea, el afirmă în document:
„I. Legat de problema consultării comunității științifice, primul care a semnalat faptul că nu a fost consultată comunitatea academică din care face parte este rectorul Universității ”Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca (UBB), Daniel David, reprezentant al celei mai mari instituții de învățământ superior din țară. Faptul că în mai toate clasamentele internaționale generale relevante, UBB se clasează pe prima poziție ori, în ”cel mai rău caz” în Top 3 universități din România, iar în metaranking-ul universităților (care cumulează toate clasificările relevante), realizat sub egida Ministerului Educației și Cercetării (2016) și Asociației Ad-Astra (2017-2019), UBB se află, destul de concludent, pe prima poziție, se datorează și faptului că în această instituție își desfășoară activitatea una dintre cele mai importante comunități științifice din România, inclusă recent și în comunitatea GUILD a unora dintre cele mai importante universități de cercetare avansată din Europa. În plus, UBB a inițiat deja în Cluj-Napoca un program strategic pe InfoBioNano4Health, adică exact în domeniile menționate mai sus. (…)
II. Ideea concentrării tuturor celor patru institute/programe strategice de cercetare în București este una fundamental greșită și în contradicție flagrantă cu principiile unei dezvoltări sustenabile a Uniunii Europene, nu doar la nivelul cercetării, ci în toate domeniile. Speram și credeam că am depășit perioada în care ”centrul ia tot”, iar restul se descurcă cum poate. Dacă poate.
Studiile realizate, în ultimul deceniu, de reprezentanții Băncii Mondiale http://documents.worldbank.org/curated/en/448771499322731333/text/116400-ROMANIAN-REVISED-PUBLIC-Magnet-Cities-Migration-and-Commuting-in-Romania-RO.txt , http://documents.worldbank.org/curated/en/857051468332468480/pdf/Raport-complet.pdf, relevă, dincolo de orice dubiu, importanța orașelor ”secundare” (orașe ”primare” fiind considerate capitalele), atât la nivel european, cât și pentru România. Dezvoltarea orașelor ”secundare” (gen: Cluj-Napoca, Timișoara, Iași, Constanța, Craiova, Brașov etc.) este esențială din toate punctele de vedere:
- Pentru o dezvoltare echilibrată a unei țări, oferind alternative de dezvoltare și realizare profesională pentru cetățenii acesteia (e extrem de important în cazul României, care se confruntă cu fenomenul migrației externe, să existe posibilitatea migrației interne);
- Pentru dezvoltarea regională, orașele ”secundare” fiind polii de dezvoltare a unor întregi regiuni, nu doar a zonelor metropolitane care le include.
În cazul unui oraș precum Cluj-Napoca, unul dintre principalele orașe ”secundare” ale României (cel care atrage și cei mai mulți dintre cetățenii români care, altfel, ar părăsi țara), componenta de învățământ universitar și cercetare a reprezentat și reprezintă cel mai important avantaj competitiv pe care s-a bazat dezvoltarea din ultimele decenii și pe care se bazează, din punct de vedere strategic, dezvoltarea viitoare. (…)”
Senatorul Goțiu cere autorităților să comunice etapele de consultare a comunității științifice, să lămurască dacă există un memorandum între Ministerul Educației și Cercetării și cel al Fondurilor Europene pentru prioritizarea strategică a fondurilor UE pentru cercetarea românească și să precizeze care sunt pașii următori în procesul de consultare.
Adriana Vișean
Redacția
