Marius Nistor, președintele Federației Sindicatelor din Educație „Spiru Haret”, a vorbit despre sporul de izolare din proiectul noii legi a salarizării și a spus că scăderea cu 5% „va avea un efect destul de negativ asupra învățământului din zonele respective”. Declarațiile miercuri, 28 mai, pentru Știrile TVR, după consultările de la Ministerul Muncii.
- Luni, 25 mai, proiectul legii salarizării a fost pus în dezbatere publică, Ministrul interimar al muncii, Dragoș Pîslaru, a declarat că salariile nu scad, niciun venit nu va scădea.
- În proiectul legii salarizării, sporul de izolare scade de la 20% la 15%.
Liderul sindical a spus că sunt „destul de mulți necalificați care își desfășoară activitatea” în zona izolate și copiii vor fi cei afectați. Președintele Federației Sindicatelor din Educație „Spiru Haret” a transmis că ar trebui ca sporul de izolare să rămână la procentul din actuala lege a salarizării (Legea nr. 153/2017), adică să poată fi de până la 20% din salariul de bază:
„Am discutat și acest aspect, am ridicat problema crizei resursei umane, mai ales în mediul rural, acolo unde mai avem și învățământ simultan, printre altele. I-am explicat foarte clar domnului ministru că această scădere cu 5% a sporului de zone izolate și mediu rural va avea un efect destul de negativ asupra învățământului din zonele respective. Este bine să rămână același procent, mai ales în condițiile în care nu există prea multă atractivitate. Avem destul de mulți necalificați care își desfășoară activitatea în zona respectivă, iar primii care vor fi afectați, dacă numărul necalificaților va crește, vor fi copiii. Categoric, Ministerul Muncii va trebui să țină cont și de ceea ce spunem noi, în calitate de reprezentanți ai cadrelor didactice, și, până la urmă, de ceea ce spun experții în domeniul educațional.”
Iată ce prevede proiectul pus în consultare publică:
„Art.3 – Personalul didactic calificat de predare şi conducere care îşi desfăşoară activitatea în localităţi izolate primeşte un spor de izolare de până la 15% din salariul de bază, în raport cu zona geografică respectivă. Diferenţierea pe zone şi localităţi se aprobă prin hotărâre a Guvernului. Sporul de izolare nu se ia în calcul la determinarea limitei sporurilor, primelor, premiilor şi indemnizaţiilor prevăzute la art. 21 alin.(2).”
În prezent, Legea 153/2017 stabilește că sporul de izolare poate fi de până la 20% din salariul de bază.
Art. 3 – „Personalul didactic calificat de predare şi conducere care îşi desfăşoară activitatea în localităţi izolate primeşte o indemnizaţie de până la 20% din salariul de bază, în raport cu zona geografică respectivă. Diferenţierea pe zone şi localităţi se aprobă prin hotărâre a Guvernului, care nu se ia în calcul la stabilirea limitei prevăzute la art. 25.”
Proiect – Anexa nr. 1 – Învățământ
Informații de context
Legea salarizării unitare este unul dintre jaloanele importante din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și trebuie finalizată până la începutul verii 2026.
Liderul Federației Sindicatelor din Educație „Spiru Haret”, Marius Nistor, a transmis după o întâlnire cu premierul Ilie Bolojan, în 6 februarie, că executivul a anunțat începerea consultărilor cu partenerii sociali din luna martie: „Referitor la noua lege a salarizării, răspunsul primit a fost acela că, începând cu luna martie a.c., vor începe consultările cu partenerii sociali, asta pentru că până la începutul verii trebuie să fie finalizată, fiind o condiție impusă prin PNRR”.
Inițial, legea salarizării din sistemul bugetar ar fi trebuit să intre în vigoare la 1 ianuarie 2024, dar a fost amânată în contextul anului electoral de politicieni.
În timpul grevei generale din educație din primăvara lui 2023, premierul Nicolae Ciucă i-a „asigurat” pe profesori prin memorandum că majorările salariale solicitate vor fi prevăzute în noua lege a salarizării, promisă pentru finalul anului 2023. Profesorii au fost în realitate sfidați, Guvernul Ciucă aprobând majorări prin ordonanță de urgență (OUG) pe care sindicatele nu le agreaseră.
- Pe 7 iunie 2023, ministrul Muncii de atunci, Marius Budăi, declara la Colegiul Național „I.L. Caragiale” din București: „Până pe data de 15 iulie am termen de la coaliție să finalizez draftul legii salarizării, astfel încât în perioada 15 iulie – 1 septembrie să continuăm discuțiile cu sindicatele, ca la 1 septembrie propunerea administrativă să treacă de Guvern și să fie depusă în Parlament”.
- Iar el adăuga tot atunci, în plină grevă: „Principiul de la care plecăm în construirea grilei de salarizare viitoare din viitoarea lege a salarizării unitare este plecarea de la salariul mediu brut aflat în plată și utilizat la construirea bugetului asigurărilor sociale de stat. Pentru debutant așa va fi”.
După câteva luni însă, Guvernul Ciolacu 1 a anunțat că amână adoptarea legii pentru mai multe consultări pe marginea acesteia și spunea că proiectul de lege va trece prin Parlament în septembrie 2023. Sindicatele polițiștilor au fost cele care au aflat în octombrie 2023, după o întâlnire la Ministerul Muncii, despre faptul că cel mai devreme de la 1 ianuarie 2025 va fi aplicată această lege. Nu a fost aplicată până în prezent.
În 2024, Guvernele Ciolacu 1 și 2 au amânat elaborarea și adoptarea legii, fiind an cu patru rânduri de alegeri, iar în 2025, primele cinci luni au fost, de asemenea, marcate de alegerile prezidențiale.
În 15 iulie 2025, președintele Nicușor Dan declara că legea ar putea fi gata în „un an – un an și jumătate”, apreciind că actuala lege a salarizării a fost modificată succesiv prin derogări și sporuri, ceea ce a dus la situații în care „oameni care lucrează același lucru au salarii diferite”.
De la 1 ianuarie 2024, salariul profesorului debutant este de circa 3.700 de lei net. În 2025, câștigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2025 este de 8.620 lei, potrivit legii 10/2025. O analiză Edupedu.ro din iunie 2024 arată că salariul profesorului debutant trebuia să fie cel puțin 4.400 de lei net în 2025.