Proiectul legii salarizării a fost pus în dezbatere publică, a anunțat azi Dragoș Pîslaru, ministrul interimar al Muncii. Proiectul poate fi consultat pe site-ul ministerului muncii.
- Legea salarizării unitare este unul dintre jaloanele esențiale asumate de România și a fost amânată în mod repetat în ultimii ani, pe fond electoral și din cauza situației privind impactul bugetar. Legea trebuie să fie finalizată până în iulie 2026.
Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale a publicat proiectul Legii salarizării pentru personalul plătit din fonduri publice, respectiv grilele de salarizare și calendarul de implementare.
Consultările cu Ministerul Educației și sindicatele din învățământ privind noul proiect al Legii salarizării au loc joi, 28 mai.
Declarațiile principale ale ministrului interimar al muncii
„Primul lucru clar pentru orice legislație de salarizare este acest principiu muncă de valoare egală, salarizare egală. Nu ai cum să ai un sistem salarial în care să ai poziții care au același conținut de muncă și să fie remunerate diferit. Ceea ce s-a întâmplat în ultimii ani după adoptarea legii 153 este că pentru anumite familii ocupaționale s-au dat niște bani în plus, altele au rămas în urmă, iar diferențele au rămas majore pe același tip de poziție.
Al doilea lucru esențial pe care îl avem și, repet, o să vin în detaliu pe al 2-lea lucru este legat de predictibilitate și sustenabilitate. Trebuie să existe o legătură între câteva lucruri, odată cât îți permiți, care este angajamentul pe termen mediu pe care îl ai legat de deficitul bugetar și știți că România are acest angajament de ajunge înapoi la 3% până în 2030.
Avem după aceea deficitul bugetar din 2027 care trebuie respectat și în general, să vedem cum corelăm această creștere anvelopei salariale într-un mod în care să țină pasul și cu productivitatea din sectorul privat.
Al treilea lucru care este esențial pentru un sistem de administrație publică relativ îmbătrânit ca vârstă, deci peste 40 de ani, este ideea cum susții funcțiile de intrare în în administrația publică, debutanții și cum îi motivezi și pentru aceasta, în mod evident, este nevoie să să te uiți la salarizare.
Un alt element care este cu cel de performanță și responsabilitate. Știm foarte bine că se discută de acest lucru de mult timp în legea 153, luată din ce lucrasem eu la Ministerul Muncii cu echipa, a fost preluată ideea de bonusare și de stimulent de performanță, dar care după aceea a deraiat cu fiecare familie ocupațională, cu interpretările proprii.
După aceea este vorba de un sistem unitar, mai clar și predictibil. Suntem în continuare într-o situație în care anumite elemente de salarizare derivă din de undeva din istorie, sunt în continuare ca valoare de referință. Încă mai apare acel VRS, apare în același timp un lucru care e complet nefast, și anume litigii sau asimilări sau prorogări care știți că ordonanța trenuleț la sfârșitul fiecărui an mai sunt împinse încă un an mai departe”.
DESCARCĂ Proiectul de lege privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice
Ce prevede Anexa nr. I – FAMILIA OCUPAŢIONALĂ DE FUNCŢII BUGETARE „ÎNVĂŢĂMÂNT”
Capitolul I lit. B – Reglementări specifice personalului didactic din învăţământ
Art.1 – Pentru funcţiile didactice auxiliare la care gradul/treapta profesională nu mai apare în această anexă, salariul de bază se va stabili la gradaţia corespunzătoare vechimii în muncă de la gradul/treapta profesională imediat superior/superioară funcţiei pe care era încadrată persoana.
Art.2 – Ministerul Educaţiei și Cercetării, cu consultarea instituţiilor, unităţilor de învăţământ şi a partenerilor sociali, va stabili gradul funcţiilor de conducere din învăţământul preuniversitar şi alte instituţii/unităţi din subordinea acestuia, prin ordin al ministrului, emis în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, în funcţie de următoarele criterii: număr de personal, elevi şi categorii de unităţi.
Art.3 – Personalul didactic calificat de predare şi conducere care îşi desfăşoară activitatea în localităţi izolate primeşte un spor de izolare de până la 15% din salariul de bază, în raport cu zona geografică respectivă. Diferenţierea pe zone şi localităţi se aprobă prin hotărâre a Guvernului. Sporul de izolare nu se ia în calcul la determinarea limitei sporurilor, primelor, premiilor şi indemnizaţiilor prevăzute la art. 21 alin.(2).
Art. 4 – Personalul didactic din învățământul special și special integrat, cu excepția personalului din centrele judeţene de resurse şi de asistenţă educaţională, respectiv Centrul Municipiului Bucureşti de Resurse şi Asistenţă Educaţională şi din structurile coordonate, monitorizate şi evaluate de către acestea, beneficiază de un spor de până la 15% a salariului de bază.
Art. 5 – Personalul didactic desemnat să conducă şi să realizeze practică pedagogică pentru pregătirea viitoarelor educatoare şi a viitorilor învăţători, institutori şi profesori beneficiază de un spor de 5 – 15% din salariul de bază, în raport cu timpul efectiv lucrat pentru practica pedagogică şi calculat în raport cu numărul elevilor sau al studenţilor practicanţi, potrivit regulamentului de practică pedagogică aprobat de Ministerul Educaţiei și Cercetării, dacă nu beneficiază de reducerea normei didactice cu 2 ore pe săptămână.
Art.6 – Personalul didactic care asigură predarea simultană la 2 – 5 clase de elevi în învăţământul primar sau gimnazial primeşte un spor la salariul de bază după cum urmează:
a) pentru 2 clase de elevi, de până la 5% a salariului de bază deţinut;
b) pentru 3 clase de elevi, de până la 7% a salariului de bază deţinut;
c) pentru 4 clase de elevi, de până la 10% a salariului de bază deţinut;
d) pentru 5 clase de elevi, de până la 15% a salariului de bază deţinut.
Art. 7 – Pentru personalul didactic şi administrativ din instituţiile de învăţământ superior, consiliile de administraţie pot stabili salarii diferenţiate, cu un spor de până la 20% a salariului de bază deţinut, în funcţie de specificul activităţii desfăşurate şi de calitatea acesteia. Sumele pentru aceste salarii se vor plăti exclusiv din venituri proprii. Încadrarea între limite se face anual, pe baza criteriilor aprobate de consiliile de administrație.
Art. 8 – Personalul didactic de predare din învăţământul superior poate primi un spor pentru conducătorii de doctorat de până la 1% pentru fiecare student-doctorand, dar nu mai mult de 10% din salariul de bază.
Art. 9 – (1) Personalul didactic de predare, de conducere, îndrumare şi control, inclusiv cadrele didactice metodiste din unităţile de învăţământ preuniversitar, poate fi salarizat şi prin plata cu ora sau prin cumul, potrivit prevederilor Legii nr. 198/2023. Calculul pentru plata cu ora sau prin cumul se face la norma didactică prevăzută de Legea nr. 198/2023.
(2) Modalitatea de aplicare a prevederilor alin. (1) se stabileşte prin ordin al ministrului educaţiei și cercetării.
Art. 10
Pentru funcţiile didactice auxiliare, care nu se regăsesc în prezenta anexă, se vor utiliza salariile de bază din anexele la prezenta lege, corespunzător fiecărui domeniu de activitate din sistemul bugetar, Ministerul Educaţiei și Cercetării, în colaborare cu Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului şi Solidarității Sociale, va emite, în termen de 30 de zile de la publicarea prezentei legi, un nou ordin privind reglementarea funcţiilor cu statut de personal didactic auxiliar, aplicându-li-se în mod corespunzător celelalte prevederi aplicabile personalului didactic.
Art. 11
Salarizarea cadrelor didactice încadrate ca profesor pentru învăţământul preşcolar, respectiv profesor pentru învăţământul primar se face la nivelul încadrării pentru un profesor cu studii superioare din învăţământul preuniversitar.
DESCARCĂ Proiectul Anexa I
DESCARCA Proiectul reformei în sistemul bugetar al salarizării
6 comments
Sporul de doctorat a ajuns să fie cel mai controversat dintre sporurile salariale din sistemul bugetar, mai ales după ce titlul de „doctor” a ajuns să fie recompensat cu sporuri salariale precum si cu alte beneficii in cariera profesională, chiar si acolo unde doctoratul nu este obligatoriu. Aceasta a favorizat fenomenul plagiatului in tezele de doctorat care a ajuns la cote îngrijorătoare, ca urmare a unui şir de complicităti începând de la scolile doctorale din universităti şi până la institutiile care ar trebui să vegheze la probitatea conţinutului ştiintific dintr-o teză de doctorat.
Astfel, trei dintre premierii României au fost acuzati de plagiat în tezele lor de doctorat. Cel mai cunoscut caz de plagiat este fără îndoială cel al lui Victor Ponta, despre care dezvaluirile de plagiat au apărut în revista Nature din iunie 2012, iar abia în 2017 instanța a decis ca fostul premier să rămână fără titul de doctor. A urmat cazul lui Mihai Tudose care în anul 2017 a încercat să renunțe la titlu, însă a pierdut în instanță. Al treilea caz este cel al actualului premier Nicolae Ciucă asupra căruia planează acuzatia de plagiat a tezei sale de doctorat. Numai că, in loc să lase Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor si Certificatelor Universitare (CNATDCU) care este singurul organism specializat al Ministerului Educației, in stabilirea si emitereaunui un verdict oficial de plagiat, Ciucă a dat în judecată propriul guvern, adică ministerul Educației, cerând suspendarea a 3 sesizări prin care lucrarea sa de doctorat a fost reclamată pentru plagiat la CNATDCU. Parchetul General a declanșat o investigație cu privire la teza de doctorat a lui Ciucă, cu care prilej, procurorii PG au confiscat toate documentele referitoare la studiile premierului și dosarul de analiză a acuzelor de plagiat. Astfel încât, nimeni nu putea să vadă teza lui Ciucă, CNATDCU nu putea acționa. Cel puțin nu s-a putut face niciun pas semnificativ în anchetă. Aceasta denotă încă o dată, dacă mai era nevoie că generalul Ciucă are ceva de ascuns in legătură cu plagiatul.
Si exemplele ar putea continua cu demnitari din alte esaloane, precum Petre Tobă, Robert Negoiță, Neculai Onțanu, Gabriel Oprea, Laura Codruța Kovesi, Florian Coldea, Bogdan Licu, etc.
Prin urmare, eliminarea sporului de doctorat din legea salarizării, împreună cu alte sporuri era o necesitate. Cu toate acestea au mai rămas şi alte sporuri care nu se justifică. Spre exemplu sporul pentru gestionarea fondurilor externe, care prevede stimularea financiară a personalului care gestionează fonduri comunitare cu un spor de până la 40% din salariul de bază, deşi această sctivitate face parte din fişa postului.
Si exemplele ar putea continua.
La functiile de conducere didactic auxiliar: contabil sef si secretar sef am inteles bine? ramanem la fel cu salarizarea sub colegii nostrii cu functie de executie? in prezent asa este dupa majorarile din 2023…….desi la greva din 2023 am tot semnalat acest lucru, multumesc!
E o miciuna gogonata. In invatamantul special si special integrat salariile scad dramatic.
cum nu scad??? dacă la CAP.1, art 4 avem ” cu excepția cadelorvdid din CJRAE” ….primesc spor de pana la 15% pt invitați spec!!! Cum nu scade pt cei din cjrae????
cum.nu scade dacă nu-ți mai lada gradația de merit(25%) ????
Așa ne spunea si Boclojan in iulie.
Stim ce a urmat.
Salariile nu au scăzut dar veniturile (încasările nete lunare au scăzut cu sute de lei)
The last nail in the educational sistem coffin!
Ba scade tovarasu ministru….Ca uite aici: (3) Premiile de performanță pot fi acordate:
a) pentru cel mult 30% din numărul total de posturi aferente funcțiilor de execuție ocupate la nivel de instituție/autoritate publică;
b) pentru cel mult 30% din numărul total de posturi aferente funcțiilor de conducere și funcțiilor publice corespunzătoare categoriei înalților funcționari publici ocupate la nivel de instituție/autoritate publică.
(4) Pentru determinarea numărului maxim de salariați cărora li se poate acorda premiul de performanță într-un an calendaristic, procentele prevăzute la alin. (3) se aplică la numărul total de posturi ocupate la finalul anului calendaristic anterior.
(5) Valoarea individuală a premiului de performanță nu poate fi mai mică de 10% sau mai mare de 20% din salariul de bază, solda de funcție/salariul de funcție sau, după caz, indemnizația de încadrare, la care respectivul salariat a avut dreptul pe parcursul anului calendaristic pentru care se acordă premiul de performanță, calculată la 3 luni, 6 luni, respectiv 12 luni.
Adica in loc de gradatie de 25 % pe 5 ani dai niste premii pe 3…6…12 luni de max 20 %… Deci un profesor universitar cu 20-25 ani vechime, poate avea sub 10.000 lei net…ceea ce indica tot respectul pentru studiile si pregatirea lui….O mare bataie de joc…Marca Ciolacu si Bolojan.