Președintele Federației Sindicatelor din Educație Spiru Haret, Marius Nistor, a declarat pentru Euronews că învățământul a pierdut anul trecut peste 1,4 miliarde de lei, ca efect al legii 141/2025, și că cei 3 miliarde de lei oferiți acum de Guvern pentru 300.000 de angajați din sistem nu reprezintă, în aceste condiții, decât un gest derizoriu.
Liderul sindical a atras atenția și asupra unui efect pe care îl consideră periculos al noii formule propuse pentru indemnizația de dirigenție: pentru că suma crește în funcție de numărul de elevi din clasă, profesorii ar putea fi împinși să accepte clase supraaglomerate doar ca să obțină un venit mai mare. Potrivit lui Nistor, aceasta este, în fapt, logica ascunsă a întregului proiect de lege a salarizării unitare: „Și diferențiate în funcție de numărul de elevi. Adică, cu alte cuvinte, voi obliga cadrele didactice care, dacă vor dori să câștige mai mult, vor accepta efective de elevi la clasă mult mai mari decât au în prezent, chiar peste ceea ce prevede legea. Asta înseamnă reforma sistemului educațional.”
Mecanismul la care se referă Nistor este prevăzut în proiectul de lege transmis sindicatelor pe 20 august 2026: indemnizația de dirigenție nu mai este un procent fix, ci crește în trei trepte, în funcție de mărimea clasei, 10% din valoarea de referință pentru clase de până la 20 de elevi, 15% pentru clase între 21 și 30 de elevi și 20% pentru clase cu peste 30 de elevi. Asta înseamnă că un diriginte poate câștiga, teoretic, dublu, 800 de lei brut în loc de 400, doar prin faptul că predă la o clasă mai numeroasă, într-un context în care efectivele de elevi la clasă au crescut deja în 2025, ca efect al legii 141.
Nistor a explicat și de ce consideră că noua indemnizație înseamnă, în realitate, o reducere față de sistemul actual. În prezent, indemnizația de dirigenție reprezintă 10% din salariul de bază al fiecărui profesor, o sumă care crește odată cu vechimea și gradul didactic. Proiectul de lege propune însă un calcul diferit, 10% dintr-o valoare de referință unică pentru tot sistemul bugetar, pe care Nistor o descrie drept diminuată cu 100 de lei față de ce se discutase inițial. Aplicat, procentul de bază înseamnă 400 de lei brut, aceeași sumă pentru toți dirigenții de la clase mici, indiferent de vechime, ceea ce Edupedu.ro a calculat și confirmat separat pe baza textului integral al proiectului din 20 august 2026, unde valoarea de referință este stabilită la 4.000 de lei. „Știți cât este în plată în momentul de față, 10% din salariul de bază, și se oferă pe acest proiect de lege 10% dintr-o valoare de referință care oricum a fost diminuată cu 100 de lei. Ce înseamnă asta? 400 de lei brut. Păi și debutant în învățământ va primi mai puțin decât primește în momentul de față”, a spus liderul sindical.
Liderul sindical a detaliat cifrele din spatele acestei critici, pornind de la efectele legii 141 din 2025, cea prin care s-a majorat norma didactică de predare, s-a redus cuantumul plății cu ora și a crescut deja numărul de elevi la clasă: „În 2025, salariații din învățământ au pierdut, ca efect al legii 141, sume foarte mari din veniturile lor prin creșterea normei didactice de predare, prin scăderea cuantumului plății cu ora, prin creșterea efectivelor de elevi la clasă. Atunci, contribuția învățământului la reducerea deficitului, o contribuție forțată, pentru că nimeni nu i-a întrebat pe dascăli dacă vor sau nu vor, da, a fost de peste 1,41 miliarde. Cam atât s-a tăiat din bugetul educației. Cam atât s-au tăiat din veniturile salariaților din învățământ și acum vin și îți arunc, chipurile, cu mărinimie, 3 miliarde la 300.000 de salariați. Care de fapt nu reprezintă absolut nimic, în condițiile în care învățământul în 2025 a pierdut sume foarte mari.”
Nistor a criticat și comprimarea generală a grilei de salarizare „de la unu la opt”, cu diferențe de doar câteva sute de lei între începutul și finalul unei cariere didactice. În opinia lui, această comprimare descurajează orice motivație de avansare profesională și rupe echivalențele care existau până acum între învățământ și celelalte domenii bugetare: „Este pur și simplu o bătaie de joc. Nu vor mai fi interesați colegii noștri de vreun progres în carieră. Pentru ce? Că-ți dau 50 de lei sau 60 de lei în plus? Plus că se rupe orice legătură cu toate celelalte sectoare bugetare. Erau niște echivalențe stabilite pe anumite funcții. Anumite corespondențe pe anumite funcții din diferite domenii bugetare au fost rupte în totalitate.”
Întrebat de moderator dacă sindicatele iau în calcul organizarea de proteste în cazul în care legea ajunge în Parlament, Nistor a răspuns că federațiile vor cere partidelor parlamentare să nu voteze proiectul și că vor face publică, în fiecare cancelarie din țară, poziția fiecărui partid față de această lege: „Le spunem categoric partidelor parlamentare să nu voteze un proiect de lege care va crea mari dezavantaje sistemului de învățământ și care va duce la abrogarea ordonanței 57. Dacă însă vor face această greșeală, vor fi sancționați ca atare. Și atrag atenția că indiferent de partidul politic, vom prezenta peste tot în țară, în fiecare cancelarie, fiecărui coleg al nostru, care a fost contribuția lor la această bătaie de joc la adresa salariaților din învățământ și, bineînțeles, vom pregăti și acțiuni de protest.”
Nistor a mai spus că sindicatele resping ceea ce a numit „oferta de nerefuzat” făcută de ministrul Muncii, Dragoș Pîslaru, și că, în lipsa unui consens politic pe legea salarizării unitare, sindicatele din educație și din sănătate, pe care le-a numit cele mai mari perdante ale acestui proiect, vor încerca să construiască un front comun împotriva lui: „Nu putem accepta această bătaie de joc, iar așa-zisa „ofertă de nerefuzat” a domnului Pîslaru îi transmitem tranșant, așa cum am spus și în comunicat: nu, refuzăm, nu putem să ne batem joc de salarizarea în sistemul de învățământ preuniversitar. Până la consensul lor vom face un consens între domeniile bugetare, cel puțin între sănătate și educație, cele mai mari perdante ale acestui proiect de lege unitară de salarizare, și vom reacționa cu toată forța împotriva acestor politici salariale aberante.”
