Corectitudinea științifică, acuratețea conținutului și claritatea limbajului sunt printre cele mai importante caracteristici ale unui manual pentru profesorii de liceu care au participat la un studiu realizat de agenția AHA Moments la comanda Litera Educațional, conform unui comunicat de presă primit la redacție. Cercetarea cantitativă a avut 483 de răspunsuri complete, colectate online în lunile iunie și iulie 2026, și a fost completată de 8 interviuri în profunzime cu profesori. Rezultatele reflectă opiniile participanților și nu sunt reprezentative pentru totalitatea profesorilor de liceu din România.
Studiul a fost realizat în contextul introducerii noilor programe școlare și al pregătirii noilor manuale pentru clasa a IX-a. Litera Educațional este una dintre editurile participante la licitația organizată de Ministerul Educației și Cercetării și a depus 48 de proiecte de manuale, potrivit comunicatului editurii.
95% dintre participanți indică drept importantă corectitudinea științifică a manualului
Când au fost evaluate caracteristicile unui manual, corectitudinea științifică a fost indicată de 95% dintre profesorii participanți la cercetare. Urmează calitatea și acuratețea conținutului, cu 89%, și claritatea limbajului, cu 86%.
Alinierea cu programa școlară și actualitatea informațiilor sunt indicate fiecare de 83% dintre respondenți, explicațiile clare pe niveluri de 82%, iar ușurința în utilizare de 81%.
Alte caracteristici indicate sunt adaptarea la generația actuală de elevi, 75%, stimularea creativității și gândirii critice, 73%, și o bază echilibrată de cunoștințe, tot 73%.
Privite mai general, caracteristicile care țin de conținut au fost menționate de 83% dintre participanți, valoarea educațională de 68%, iar experiența de utilizare de 62%, potrivit rezultatelor comunicate de Litera.
Unul dintre profesorii participanți la interviurile în profunzime rezumă criteriul practic după care ar trebui judecat un manual: „un manual pe care nu îl poți folosi efectiv la oră va fi ignorat, indiferent de calitatea teoretică”.
66% dintre participanți indică exemplele practice și aplicațiile în viața reală
Două treimi dintre profesorii participanți, 66%, au indicat exemplele practice și aplicațiile în viața reală printre principalele caracteristici ale modului în care elevii de liceu învață.
Profesorii intervievați îi descriu pe elevii actuali drept mai orientați către tehnologie și mai dificil de menținut concentrați atunci când nu văd utilitatea informațiilor pe care trebuie să le învețe. Din acest motiv, participanții indică nevoia de a lega informațiile de utilizarea lor practică.
La matematică, 87% dintre profesorii participanți indică nevoia unei structuri clare și a unor pași mici de învățare. Explicațiile etapizate, exemplele aplicate, repetiția și consolidarea sunt prezentate drept importante pentru disciplinele din profilul real.
AI a ajuns deja în temele elevilor. 77% dintre profesorii participanți vor formare pentru integrarea tehnologiei în predare
Inteligența artificială este una dintre temele distincte ale cercetării. 76% dintre profesorii chestionați afirmă că elevii lor folosesc frecvent instrumente AI pentru teme și lucrări.
Rezultatul reprezintă percepția profesorilor participanți asupra comportamentului elevilor lor și nu o măsurare directă a utilizării inteligenței artificiale de către elevii de liceu.
Profesorii participanți nu resping însă folosirea AI. 77% spun că își doresc formare pentru integrarea inteligenței artificiale în predare, 72% consideră că tehnologia poate contribui la personalizarea activităților de la clasă, iar 70% cred că poate economisi timp.
Există însă și îngrijorări. Pentru 71% dintre respondenți, una dintre preocupări este impactul AI asupra gândirii critice și originalității elevilor, iar 60% indică pierderea controlului profesorului asupra modului în care elevii folosesc inteligența artificială la teme și teste.
45% anticipează dificultăți în adaptarea la diferențele dintre elevi
O altă temă urmărită de cercetare este aplicarea noilor programe școlare.
45% dintre respondenți anticipează dificultăți legate de adaptarea la diferențele dintre elevi, iar 43% indică problema orelor supraîncărcate și a materiei dificil de acoperit.
Unul dintre profesorii intervievați descrie situația astfel: „fac un slalom prin materie”.
În acest context, participanții indică nevoia ca manualele să conțină explicații pe niveluri, exerciții relevante și o structură care să permită lucrul cu elevi aflați la niveluri diferite de pregătire.
Cum spun profesorii participanți că sunt alese manualele
47% dintre profesorii care au răspuns studiului spun că alegerea manualului se face la nivelul catedrei sau prin vot colectiv, iar 41% declară că aleg individual.
Cele două modalități însumează 88% dintre răspunsuri, ceea ce indică, în grupul cercetat, rolul important al profesorilor și al catedrelor în selectarea manualelor.
Școlile participanților au table inteligente, dar manualul tipărit continuă să fie folosit
Studiul conține și date despre dotarea și utilizarea tehnologiei în școlile în care predau respondenții.
92% dintre profesorii participanți afirmă că școala lor dispune de table inteligente, iar 81% spun că au acces stabil la internet în clasă. 83% declară că folosesc frecvent tabla inteligentă.
În paralel, 76% dintre respondenți spun că folosesc frecvent manualul fizic.
Diferența este mult mai mare în cazul altor tehnologii. 31% dintre participanți spun că în școala lor există echipamente de realitate virtuală, dar numai 5% declară că le folosesc. Tabletele pentru elevi sunt disponibile în școlile a doar 11% dintre profesorii participanți.
Aceste procente descriu exclusiv situația raportată de participanții la cercetare și nu pot fi extrapolate la infrastructura tuturor liceelor din România. Chiar comunicatul Litera precizează explicit că rezultatele „reflectă percepțiile profesorilor participanți la cercetare și nu reprezintă o măsurare directă a comportamentelor tuturor profesorilor sau elevilor și nici a infrastructurii tuturor liceelor din România”.
Cum a fost realizat studiul
Cercetarea a fost realizată de AHA Moments, agenție de cercetare de piață, pentru Litera Educațional și a avut două componente.
Partea calitativă a constat în 8 interviuri în profunzime: două cu profesori de limba și literatura română, două cu profesori de matematică, două cu profesori de istorie, unul cu un profesor de biologie și unul cu un profesor de chimie.
Componenta cantitativă a avut la bază 483 de răspunsuri complete, colectate online în perioada iunie-iulie 2026.
Comunicatul nu prezintă o marjă de eroare și nici nu susține că eșantionul ar fi reprezentativ pentru populația profesorilor de liceu din România. Prin urmare, procentele din cercetare trebuie raportate la profesorii participanți și nu generalizate la toate cadrele didactice de liceu.
Cercetarea apare în timpul licitației pentru noile manuale de clasa a IX-a, organizată după schimbarea programelor școlare de liceu. Litera Educațional precizează că a înscris în procedură 48 de proiecte de manuale pentru clasa a IX-a, pe aproape întreaga ofertă de discipline școlare.
Foto: © Mikhail Davidovich | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.
