Dacă un curs de formare rămâne doar o diplomă la portofoliu, atunci au fost bani cheltuiți degeaba, spune secretarul de stat Sorin Ion: Nu putem să nu observăm o tendință de a face colecție de diplome frumos colorate și cu titluri importante

Sorin Ion, secretar de stat în Ministerul Educației, a subliniat că, pentru mulți profesori, cursurile de formare înseamnă doar „diplome la portofoliu”. Acesta atrage atenția, în contextul rezultatelor obținute de elevi la examenele naționale și la testele PISA, că decidenții trebuie să urmărească modul în care „se reflectă formările în activitatea viitoare” a cadrelor didactice. Declarațiile au fost făcute în cadrul conferinței organizate de World Vision și Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene cu ocazia Zilei Mondiale a Profesorului.

• Amintim, Edupedu.ro a scris în septembrie 2024 că peste 100.000 de profesori vor fi fi instruiți în pedagogie digitală și vor face o resursă educațională deschisă până în septembrie 2025, în cele 19 programe de formare admise pentru finanțare și organizate de universități de stat și private și ONG-uri. Programului i-au fost alocați 80 de milioane de euro prin PNRR.

Sorin Ion a precizat că mai mulți profesori trebuie să beneficieze de formare în pedagogie digitală: „Chiar dacă 100.000 de profesori au fost formați pe pedagogie digitală prin PNRR, este clar că nu este suficient”.

Acesta a subliniat însă că „dacă un curs de formare rămâne doar o diplomă pusă la portofoliu, atunci înseamnă că au fost bani cheltuiți degeaba”. „Nu putem să nu constatăm o oarecare formalizare, o tendință de a face colecție de diplome frumos colorate și cu titluri importante”, a mai adăugat el.

Astfel, factorii de decizie trebuie să pună accentul nu pe numărul de beneficiari ai programelor de formare, ci pe modul în care „se reflectă investițiile în oameni în activitatea lor viitoare”.

Redăm pe larg declarațiile secretarului de stat Sorin Ion pe acest subiect

Sorin Ion: Toată lumea face legătura între investițiile record din educație din ultimii ani și rezultatele elevilor la testele PISA sau la evaluările naționale. Toată lumea așteaptă o corelare între ele, corelare care încă nu se vede. Subliniez „încă”, pentru că, optimist păstrându-mă astăzi, de Ziua Educației, ar trebui ca aceste rezultate să se vadă într-un interval de timp relativ scurt. Adică scurt pentru viața unui om. Altfel, pentru un ciclu de învățământ înseamnă o așteptare rezonabilă pentru ca aceste investiții să-și vadă roadele. 

Evident că și prea mult optimism strică, iar concluzia fundamentală privind acest studiu este, într-adevăr, în ce trebuie să investim de acum încolo. La nivel de bază materială, eu pot să spun, fără să greșesc, că foarte multe state civilizate sunt sub noi la baza materiale din școli. Mai mult decât atât, s-a mai întâmplat ceva bun prin PNRR, că, măcar din acest punct de vedere, diferențele dintre urban și rural au fost reduse cât se poate de mult. Am văzut școli în mediul rural care arată mai bine decât cele din centrul Bucureștiului sau din municipii. Din acest punct de vedere, lucrurile s-au îmbunătățit. Asta însă nu se reflectă deloc nici rezultatele de la examenele naționale, nu mai vorbesc de testele PISA, unde diferențele rămân în continuare extrem de mari și ne arată nde este adevărata problemă. Ne arată ceea ce trebuie să urmărească următoarele investiții în educație. 

Eu aș rezuma asta cu o propoziție foarte simplă: investiții în oameni. Chiar dacă 100.000 de profesori au fost formați pe pedagogie digitală prin PNRR, este clar că nu este suficient. Încă un lucru important ar trebui să facem cu mai multă atenție, și anume să urmărim cum se reflectă formările, cum se reflectă investițiile în oameni în activitatea lor viitoare. Dacă un curs de formare rămâne doar o diplomă pusă la portofoliu, atunci înseamnă că au fost bani cheltuiți degeaba. Nu vorbesc aici doar de PNRR, ci de toate programele de formare la care participă profesorii din România. Nu putem să nu constatăm o oarecare formalizare, o tendință de a face colecție de diplome frumos colorate și cu titluri importante. Important este cum se reflectă asta în activitatea profesorului.

Informații de context

Amintim că, în septembrie 2024, Edupedu.ro a scris că peste 100.000 de profesori vor fi fi instruiți în pedagogie digitală și vor face o resursă educațională deschisă până în septembrie 2025, în cele 19 programe de formare admise pentru finanțare și organizate de universități de stat și private și ONG-uri. Programului i-au fost alocați 80 de milioane de euro prin PNRR.

Secretarul de stat Sorin Ion a declarat în 2023, atunci când a fost anunțat programul, că, la finalul formării, profesorii vor ști cum să îi facă pe copii să nu mai copieze eseuri făcute cu ChatGPT pentru temele de la școală.

Acest program are ca obiectiv și publicarea a 50.000 de materiale educaționale deschise create de 50% dintre cadrele didactice formate. El a fost destinat în principal profesorilor de gimnaziu și liceu, precum și celor din mediul rural și zonele defavorizate.

În martie 2025, Florin Lixandru, fost secretar de stat în MEC, a declarat că unii profesori nu au dorit să se înscrie pentru formarea în pedagogie digitală: „ne rugăm de colegii noștri să se înscrie”. „Nu găsim disponibilitate, mulți dintre ei nu își doresc”, a mai adăugat el.

În noiembrie 2025, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a transmis date privind țintele și jaloanele după renegocierea PNRR de către Guvernul României, iar digitalizarea a cunoscut schimbări substanțiale. În cazul Reformei 5 – Digitalizarea educației, a fost eliminată, între altele, ținta referitoare la producerea a 50.000 de resurse educaționale deschise de către profesorii formați.

Claudia Teodorescu, director al Unității de Politici pentru Digitalizarea Educației din cadrul Ministerului Educației și Cercetării a semnalat faptul că, deși profesorii sunt nemulțumiți de cursurile de pedagogie digitală la care se înscriu, „nu au curaj să spună în formularele de feedback că s-au înscris la un curs complet inutil”.