Fostul ministru al Educației Daniel David se pronunță împotriva eliminării burselor sociale în vacanțe și spune că a refuzat o astfel de reducere chiar în timpul crizei fiscal-bugetare din 2025: „Știu că atunci așteptarea din zona financiară a fost să facem o reducere mai mare și aici, dar în final am reușit să conving că nu se poate!”. „Nu văd un motiv rațional să le anulăm acum (…) când țara este mai stabilizată!”, scrie Daniel David, pe blogul personal.
În privința admiterii la liceu, David susține păstrarea concursului propriu ca opțiune: „Ca mecanism facultativ, eu l-aș păstra”, dar avertizează că „nu trebuie grăbită o metodologie care anulează principiile de start”.
Pentru bursele sociale am avut argumente decisive
Daniel David face o diferență între bursele sociale și alte categorii de burse pe care le-a modificat în mandatul său.
„Dacă îmi era mai greu de argumentat pentru situația veche (1) a burselor de merit (uneori peste 70%+ dintr-o clasă; ca să nu mai spun de note sub 6 în primul an de implementare – le-am reorganizat, altfel, despre ce merit mai vorbim?), (2) a burselor de reziliență (care deveniseră un mecanism rezidual al burselor de merit – ex. un 5/6/7 aducea sau nu bursa de reziliență, în funcție de cât rămânea din procentul de 30% după bursele de merit) sau (3) a burselor de performanță (fără o reformă a olimpiadelor, acestea, în timp, au explodat – dar aici am reușit să păstrez premiile), pentru bursele sociale (și cele tehnologice-duale) am avut argumente decisive”, a scris Daniel David.
„Nu văd un motiv rațional să le anulăm acum – asigurând burse sociale doar pe parcursul școlii, nu tot anul -, când țara este mai stabilizată! Așa cum am mai spus, educația și-a făcut marile reforme paradigmatice, are acum paradigme mai sănătoase, care pot absorbi și utiliza eficient finanțarea (care în timp trebuie să crească). Îi rog pe colegii din executiv să analizeze și să înțeleagă asta”, a spus Daniel David.
Despre Evaluarea Națională: Nu este un mecanism adecvat pentru selecția la liceu
„Ca ministru, am problematizat faptul că evaluarea națională în clasa a VIII-a nu este un mecanism adecvat pentru selecția la liceu, pentru că (a) este punctuală (iar o evaluare punctuală nu ar trebui să greveze major viața copiilor) și (b) evaluează restrictiv doar două competențe, din cele opt pe care le urmărim în procesul educațional.
Mulți copii încep din clasa a VI-a să ignore restul materiilor, în afara celor două de la evaluarea națională”, scrie Daniel David.
Acesta susține că o asemenea evaluare „în această formă punctuală și restrictivă” nu reprezintă o practică întâlnită la nivelul UE/OECD.
Aș păstra examenul la liceu ca mecanism facultativ
Fostul ministru spune că, în timpul mandatului, a susținut analizarea unor alternative, între care portofoliul educațional și posibilitatea organizării unui examen propriu de către licee.
„Ca ministru, am propus să gândim/reluăm o serie de alte mecanisme, precum portofoliul educațional (motiv pentru care am accelerat elaborarea standardelor de evaluare), dar și posibilitatea de a se organiza «examen la liceu» (ca o șansă suplimentară).”
Daniel David amintește că posibilitatea unui concurs de admitere organizat de licee nu este o idee nouă. Aceasta apărea în raportul comisiei prezidențiale din 2007 conduse de Mircea Miclea, în care Daniel David și Daniel Funeriu erau vicepreședinți, și a fost ulterior introdusă ca posibilitate prin Legea educației nr. 1/2011.
Mecanismul a fost păstrat și în Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, potrivit fostului ministru.
Deși susține păstrarea posibilității examenului separat, Daniel David atrage atenția asupra modului în care acesta va fi pus în practică.
„Sigur, foarte importantă este și metodologia de implementare, la care trebuie să fim atenți și să o facem cu grijă, din timp, descentralizând treptat părți din decizie la nivel de liceu, dar păstrând controlul calității. Dar, deși văd că aș fi contra curentului majoritar, ca mecanism facultativ, eu l-aș păstra, pentru că, așa cum am crezut că e un lucru bun în 2011, nu au apărut argumente să spun altceva astăzi.”
În același timp, Daniel David stabilește două condiții pentru aplicarea mecanismului:
„Însă nu trebuie să fie obligatoriu și nu trebuie grăbită o metodologie care anulează principiile de start.”
Informații de context
Ministrul Educației și Cercetării, Mihai Dimian, a declarat, în contextul proiectului care prevede eliminarea burselor sociale în vacanțe, că bursa socială este confundată cu alocația pentru copii. Într-un interviu acordat Recorder, ministrul a susținut că alocația este „cea care susține elevul pe întreg parcursul anului școlar”, iar bursa socială are rolul „de a stimula elevii să vină la ore”. Explicația ministrului amestecă însă două instrumente cu definiții legale complet diferite.
O analiză Edupedu.ro arată că eliminarea burselor sociale în vacanțe ar putea aduce economii estimate între aproximativ 456 de milioane și 947 de milioane de lei pe an, în funcție de formula de calcul aplicată de Ministerul Educației.
O explicație similară a oferit și premierul Ilie Bolojan, care a susținut că bursa socială ar trebui acordată în lunile de școală, deoarece „nu este o alocație”, ci „o formă de a-i susține pe cei care au probleme sociale să meargă la școală”.
Proiectul a strâns, în doar câteva zile, un front de reacții neobișnuit de larg pentru o hotărâre de guvern aflată încă în consultare publică. După ce Edupedu.ro a scris despre tăiere, au reacționat pe rând:
Federația Națională a Părinților, prin președintele Cătălin Viorel Nan, a calificat măsura drept „profund greșită și imorală”, subliniind că „vulnerabilitatea familiilor nu intră în vacanță” și că bursa socială „nu este un premiu pentru prezența la cursuri… ci este un instrument de protecție”.
Consiliul Național al Elevilor a cerut menținerea burselor pe tot parcursul anului și demisia președintelui CNFIP, invocând un sondaj propriu potrivit căruia 36% dintre elevi primesc bursă socială, iar 67% dintre aceștia o folosesc pentru îmbrăcăminte și necesități de bază; potrivit CNE, tăierea înseamnă o pierdere de minimum 600 lei/elev/an.
Deputatul Mihai Ghigiu (PSD), președintele Comisiei de învățământ din Camera Deputaților, a avertizat că partidul va ataca proiectul în contencios administrativ dacă va fi adoptat, argumentând că măsura lovește exact în „elevii care au nevoie de sprijin” și că vine „în momentul când se văd primele efecte pozitive ale burselor sociale”.
Salvați Copiii România și World Vision România au cerut ambele menținerea plății pe tot anul, cu argumente convergente: „vulnerabilitatea economică a copiilor nu urmează calendarul școlar” – World Vision, respectiv că „revenirea copilului la școală se pregătește și se decide, adesea, tocmai în lunile de vară” – Salvați Copiii.
Coaliția pentru Educație a cerut retragerea proiectului, atrăgând atenția că peste 840.000 de copii (aproximativ 60% din totalul beneficiarilor de burse) ar fi afectați și că 33,8% dintre copiii din România se aflau, în 2024, în risc de sărăcie, locul 3 în Uniunea Europeană.
Deputata USR Corina Atanasiu a rezumat tranșant miza dezbaterii: „România nu are prea multe burse sociale. România are prea multă sărăcie”, și a propus ca eventualele fraude să fie depistate prin bazele de date ale Ministerului Muncii, nu prin tăierea generalizată a sprijinului pentru copiii din familii sărace.
Avocatul Poporului a solicitat pe 20 august retragerea proiectului de HG în cauză. Instituția a formulat mai multe obiecții față de această măsură.
Petiție împotriva tăierii burselor sociale ale elevilor pe perioada vacanțelor, cu aproape 25.000 de semnături: Un stat responsabil își protejează copiii vulnerabili, nu își construiește economiile la buget pe seama celor mai săraci
