Studiu al Universităţii Amsterdam: Virusul rujeolei şterge imunitatea dobândită anterior faţă de alte infecţii

2.340 de vizualizări
Foto: Pixabay.com
Rujeola poate afecta pe termen lung sistemul imunitar, resetându-l până la un nivel similar cu cel din copilărie, ceea ce creşte vulnerabilitatea în faţa altor infecţii, conform unui studiu efectuat de o echipă internaţională de oameni de ştiinţă, citat joi de Press Association, potrivit Agerpres.

Cercetătorii de la Wellcome Sanger Institute din cadrul Universităţii Amsterdam şi colaboratorii lor au demonstrat că rujeola resetează sistemul imunitar până la o stare imatură, cu o capacitate limitată de a răspunde la noi infecţii.

Publicat în jurnalul Science Immunology, studiul explică de ce copiii sunt afectaţi de multe ori de alte infecţii după ce au suferit de rujeolă.

Oamenii de ştiinţă au precizat că cercetarea are implicaţii semnificative asupra sănătăţii publice, deoarece scăderea ratelor de vaccinare are ca rezultat creşterea numărului de cazuri de rujeolă. Acest lucru, potrivit cercetătorilor, poate provoca o înmulţire a cazurilor de alte infecţii periculoase, cum ar fi gripa, difteria sau tuberculoza, chiar şi la persoanele care au fost anterior imune.

”Acest studiu este o demonstraţie directă la oameni a ‘amneziei imunologice’, sistemul imunitar uitând cum să răspundă la infecţiile întâlnite anterior. Demonstrăm că rujeola determină în mod direct pierderea protecţiei împotriva altor boli infecţioase”, a explicat doctor Velislava Petrova, autoare principală a cercetării, de la Wellcome Sanger Institute din cadrul Universităţii Cambridge.

Citiţi detalii despre studiu aici.

În România au fost confirmate 212 noi cazuri de rujeolă în doar ultimele 3 săptămâni, arată datele publicate de Institutul Național de Sănătate Publică (date la 30 august 2019). Cele mai multe cazuri confirmate sunt în Suceava, Sălaj și Neamț. La nivel global, Organizația Mondială a Sănătății a anunțat cu doar o zi în urmă că Ucraina este focar epidemic de rujeolă, înregistrând singură 60% dintre cazurile raportate în primul semestru al anului 2019. Pediatrul Mihai Craiu amintește pe platforma de educație pentru sănătate “Spitalul Virtual pentru Copii” că legea actuală “prevede obligativitatea administrării unei prime doze de ROR în jurul vârstei de 9 luni”.

FOTO: pixabay.com


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

VIDEO Limbajul științific românesc din prezent „este pestriț”, cu termeni neadaptați din limbi străine, pentru că ultimul vocabular specific este din 1960, atrage atenția vicepreședintele Academiei Române, Marius Andruh: Răspunzători suntem și noi specialiștii. De atunci știința a evoluat

Limbajul științific romanesc este unul „pestriț”, cu termeni din limbi străine, cei mai mulți neadaptați, pentru că ultimele norme și reglementări ale termenilor care să se folosească în diverse domenii…
Vezi articolul

INTERVIU Jean-Marie Lehn, laureat Nobel pentru Chimie: Poate există prea multe îngrijorări privind buna educație, părinții se îngrijorează prea mult în legătură cu succesul copiilor, ar trebui să-i învețe să facă lucruri ei înșiși / Studenții – ajutați să învețe să gândească pe cont propriu

„Ce aș spune eu că trebuie să le fie transmis tinerilor: fă un lucru tu însuți, vezi ceea ce te interesează pe tine. Și cred că părinții se îngrijorează prea…
Vezi articolul

Ministrul Fondurilor Europene: România pregătește 4 proiecte strategice de cercetare din fonduri UE – Institut de Inteligență Artificială, Institut de medicină genetică, tehnologiile viitorului și vaccin tetravalent – G4Media.ro

Marcel Boloș, ministrul Fondurilor Europene, a declarat într-un interviu pentru G4Media.ro că pregătește patru mari proiecte axate pe cercetare și tehnologii care să poziționeze România în tendințele globale din domeniu.…
Vezi articolul

VIDEO Robert Chiș-Ciure, neurocercetător român la International Centre for Neuroscience and Ethics: O poziție academică permanentă într-o universitate din România, pentru un profesor asistent, se plătește cu 3.500 de lei net, în București. Cum putem avea cercetare cu un asemenea salariu de debut?

Cum poate avea România cercetare dacă un profesor asistent debutant, într-o universitate din București, primește un salariu de 3.500 de lei net, spune cercetătorul român Robert Chiș-Ciure. Acesta a participat…
Vezi articolul

Studenții critică dur noile reguli de evaluare a studiilor doctorale: Este alarmant că dispar experții internaționali, metodologia periclitează suplimentar credibilitatea universităților

Noile reguli de evaluare a studiilor doctorale, stabilite de Ecaterina Andronescu și publicate ieri în Monitorul Oficial, pun „în pericol întreg procesul de evaluare”, „periclitează suplimentar credibilitatea” universităților și aduc riscul…
Vezi articolul