Studiu despre Generația Z: Doar unul din trei tineri plănuiește să se angajeze în România și doar 21% vor să își continue studiile în țară

2.498 de vizualizări
Foto: Samkov – Pexels.com
Doar unul din trei tineri plănuiește să se angajeze în România și doar 21% vor să își continue studiile în țară, se arată într-un studiu. 30% din reprezentanții generației Z care vor să se angajeze în România își doresc să lucreze în domenii tehnice precum IT, software, hardware, inteligență artificială, gaming, inginerie, electronică sau telecomunicații. Viitorii ingineri și IT-ști studiază la un profil real în prezent (91%). De asemenea, 12% vor să lucreze în străinătate și tot atâți cei care vor să-și deschidă o afacere, conform studiului „Insights PulseZ”, efectuat în rândul unui eșantion național din mediul urban și rural, cu 1.200 de tineri cu vârste între 16 și 24 de ani.

Studii științifice anterioare demonstrează că această generație își alege cariera într-un mod diferit față de alte generații, deoarece o privesc ca pasiune, nu ca pe o simplă meserie. Acest lucru explică de ce, atunci când își aleg angajatorul, pentru ei contează cel mai mult să le placă ceea ce fac (82%), echipa și atmosfera de lucru au de asemenea o importanță semnificativă (63%), iar abia apoi urmează pachetul salarial și flexibilitatea programului (60%).

Domeniul de activitate preferat s-a schimbat semnificativ față de anul trecut. Dacă în 2020, unul din doi tineri își dorea să fie antreprenor sau manager, în 2021, pe lângă domeniile tehnice care cumulează opțiunile a 30% dintre respondenți, domeniile umaniste precum psihologie, resurse umane, sunt alese de 1 din 4 dintre respondenți. Următoarele opțiuni profesionale vizează medicină/wellbeing (17%) și educație/training (15%).

70% dintre doritorii de domenii tehnice sunt băieți, iar 59% dintre ei spun că își doresc să învețe mai multe lucruri ce țin de domeniul tehnologiei (programare, robotică) pentru a se dezvolta (față de 37% la nivelul general al eșantionului). O altă competență ce se dorește a fi dobândită de 39% dintre reprezentanții acestui segment este munca în echipă, semnificativ mai mult față de procentul de 26% la nivel de eșantion. Interesant este și faptul că 44% dintre cei care doresc să lucreze în domenii tehnice vor să se angajeze în România, mult mai mulți față de nivelul eșantionului total (30%). Pentru ei, să le placă ceea ce fac este cel mai important (76%), alături de împlinirea personală (52%).

Viitorii ingineri și IT-ști studiază la un profil real în prezent (91%) și majoritatea dintre ei stau cel mai mult pe Instagram (27%).

Nu-și doresc o carieră, ci să fie împliniți personal

Când vine vorba de ce îi motivează pe tineri în viață, lucrurile stau în felul următor: pe primul loc se află împlinirea personală (55%), urmată de independența financiară (50%) și de sănătate (43%). Crește nevoia de dezvoltare psihică și emoțională (36% față de 31% în 2020) și scade ca număr de mențiuni ideea de a avea o carieră de succes (31% față de 36% în 2020).

Puțini dintre cei ce fac parte din Gen Z sunt activi pe piața muncii, însă acest lucru nu este un factor care să-i descurajeze din dorința de a învăța abilități precum organizarea personală ce privește gestionarea timpului și productivitatea (60%), educația financiară/investiții (60%, în creștere cu 9% față de anul precedent) sau dezvoltarea abilităților sociale de tip comunicare, empatie și leadership (54%).

Cu toate acestea, în 2021 tinerii resimt mai pregnant lipsurile din societatea românească față de acum un an. Cele mai importante lipsuri percepute în ceea ce privește dorința de educație sunt resursele financiare (77%) urmate la o distanță considerabilă de lipsa consilierii în carieră (59%) și de problema birocrației și lipsa digitalizării (55%).

Angajatorii care doresc să se apropie și să interacționeze cu potențialii viitori angajați din generația Z ar trebui să-i abordeze pe rețelele sociale, unde acestora le place să-și petreacă timpul. Conform studiului, pe primul loc în topul platformelor social media utilizate de tinerii între 16-21 de ani este Instagram (38%), urmat de Facebook (19%) și Youtube (15%). Popularitatea se schimbă însă pentru cei cu vârsta între 22-24 de ani, primul loc fiind ocupat de Facebook (28%), Youtube (23%) și Instagram (18%).

Generația Z este considerată prima generație născută într-o perioadă în care internetul și noile tehnologii sunt disponibile la scară largă, acești tineri fiind extrem de conectați la mediul digital și consumatori avizi de social media. Companiile, organizațiile, dar și autoritățile se raportează la preferințele lor în construirea strategiilor de business, dar și de recrutare”, a spus Alin Claudiu Apostu, coordonator Insights PulseZ.

Schimbările pentru care ar trebui să se pregătească angajatorii

Generația Z are oportunitatea de a schimba „echilibrul de putere” dintre angajator și angajat la un model în care, în loc ca angajații să încerce să se încadreze într-o cutie numită „fișa postului”, organizațiile vor trebui să adapteze munca în funcție de setul de abilități ale angajatului. Generația Z va avea capacitatea de a cere o personalizare mai mare a ceea ce fac la muncă pentru a-și putea crea un job care să-i satisfacă și care să se alinieze cu dorințele lor.

Pentru ca angajatorii să atragă și să-i rețină pe cei mai buni și mai străluciți din această generație, va fi nevoie de o gândire diferită. Angajatorii vor trebui să înțeleagă comportamentele și tendințele unei generații care se așteaptă la mult mai multă personalizare în ceea ce privește modul în care doresc să fie tratați de către angajatorul lor și care caută mai mult decât să se potrivească într-o formă deja decupată.


3 comments
  1. Eu fac parte din generatia care a inceput cu clasa 0 si noua programa de invatare bazata pe compentente. Acest studiu arata ca elevii Romaniei s-au saturat de acest sistem aflat in colaps, bazat pe cadouri, mita, stres si teze. De ce ne dorim sa plecam: pt ca nu vedem nici un viitor continuand sa traim aici. Personal nu vreau ca si copiii mei sa treaca prin acelasi sistem imbecil condus de niste oameni care n au nicio treba cu educatia, care n au mai deschis o carte din clasa a 12a, carora nu le pasa un pic de copii, doar fura si atat, n au nici cap.
    Ca sa arat cat de retard e acest sistem dau un exemplu: la limba romana am avut de citit o carte,Mara, care a fost scrisa acum vreo 140 de ani. Inteleg este bine sa stii de acea perioada cand s-au scris multe opere literare dar una este sa stii despre si alta este sa citesti si sa faci comentarii, apropo noi anul trecut am avut programa noua, cea care ne scapa de comentariile literare, anul acesta a trebuit sa incepem pe programa veche, pt ca nu s-a continuat programa noastra si la liceu. A trebuit sa invatam sa facem comentariile. Este absurd!
    Imi iubesc tara si limba, dar abia astept sa plec din acest sistem. Si nu cred ca ma voi intoarce sa traiesc din nou aici permanent.

  2. Stai să vezi când dau de lopata “digitalizată” din șantier 😂…sau de salariul minim “psihologic” care nu-ți plătește nici factura de gaz 😂…visați copii, că avem 50% analfabeți funcționali în România

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Scrisoare deschisă către președintele Iohannis a fostului ministru al Educației Daniel Funeriu, pe tema admiterii la liceu: Toți cei cu care am discutat personal au afirmat „știm că nu e ceea ce trebuie, dar așa vrea președintele Iohannis” / Este strict responsabilitatea dumneavoastră – și nu a vreunui proxi – de a livra ceea ce este corect

Fostul ministru al Educației, Daniel Funeriu, îi cere președintelui Klaus Iohannis, printr-o scrisoare deschisă publicată pe pagina sa de Facebook, să iasă să își explice insistența cu care propune ca…
Vezi articolul

OFICIAL Avizele și atestatele suplimentare pentru profesori, indiferent dacă sunt titulari sau nu, introduse în Legea Educației, după ce până acum erau doar în metodologia de mobilitate / Actul a fost contestat inițial de președintele Iohannis, dar Curtea Constituțională a respins reclamația

Avizele și atestatele suplimentare pe care trebuie să le prezinte cadrele didactice și cei care vor să își completeze norma didactică au fost introduse în Legea Educației 1/2011. Inițial, președintele…
Vezi articolul

Asztalos Csaba, președintele Consiliului pentru Combaterea Discriminării, despre legile educației: Posibilitatea colegiilor de a avea admitere proprie e o formă mascată de privatizare a unei părți din învățământul public. Crește piața meditațiilor

Posibilitatea colegiilor de a avea admitere proprie este o formă mascată de privatizare a unei părți din învățământul public, a declarat joi pentru HotNews.ro Asztalos Csaba, președintele Consiliului Național pentru…
Vezi articolul