Profesorii universitari care au relații profesionale mai puternice cu colegii lor se simt mai bine din punct de vedere emoțional, în timp ce interacțiunile informale cu studenții nu par să aibă același efect. Aceasta este concluzia unui nou studiu realizat în cinci țări din Europa Centrală și de Est, inclusiv România, și publicat în revista Central European Journal of Educational Research. Cercetarea este semnată și de sociologii români Sergiu Bălțătescu și Adrian Hatos, de la Universitatea din Oradea.
Studiul a analizat răspunsurile a aproximativ 800 de cadre universitare din România, Ungaria, Slovacia, Serbia și Ucraina și a urmărit modul în care relațiile construite în interiorul universității influențează bunăstarea emoțională a profesorilor. Cercetătorii au făcut diferența între relațiile cu alți colegi universitari și relațiile informale cu studenții, dincolo de activitatea didactică propriu-zisă.
Concluzia principală este că relațiile dintre colegi reprezintă o resursă importantă pentru starea de bine a profesorilor universitari.
„Capitalul social intragenerațional, reflectat în colaborare, schimb intelectual și interacțiuni profesionale informale cu colegii, a apărut ca un predictor modest, dar semnificativ al bunăstării emoționale. Rețelele colegiale par astfel să funcționeze ca infrastructuri relaționale care reduc incertitudinea și presiunea emoțională din mediile academice modelate tot mai mult de evaluarea performanței, intensificarea sarcinilor administrative și traiectorii profesionale fragmentate”, scriu autorii.
- Studiul se bazează pe datele sondajului CEETHE 2023, desfășurat în rândul cadrelor universitare din cinci țări din Europa Centrală și de Est: Ungaria, România, Slovacia, Serbia și Ucraina. Chestionarul, care a cuprins peste 300 de întrebări despre activitatea didactică și de cercetare, condițiile de muncă, starea de sănătate, stilul de viață și mediul profesional al respondenților, a fost distribuit online în primăvara anului 2023. Analiza a inclus aproximativ 800 de cadre universitare, cu o vârstă medie de 46 de ani și o experiență medie de 17 ani în învățământul superior. Cercetătorii au măsurat bunăstarea emoțională folosind scala internațională Warr de evaluare a stării afective la locul de muncă și au analizat două forme de „capital social instituțional”: relațiile și colaborările dintre colegi, respectiv interacțiunile informale dintre profesori și studenți. Rezultatele au fost testate prin analize statistice și modele de regresie pentru a identifica factorii asociați cu niveluri mai ridicate de bunăstare emoțională, scriu autorii.
Potrivit cercetării, profesorii care sunt integrați în rețele dense de colaborare pot beneficia nu doar de sprijin emoțional, ci și de oportunități profesionale suplimentare.
„Colaborarea colegială nu este doar o sursă de sprijin emoțional, ci și un mecanism de poziționare și acumulare de resurse. Cadrele universitare integrate în rețele dense de colaborare pot obține acces privilegiat la oportunități de cercetare, capital reputațional și căi de avansare în carieră, ceea ce le poate îmbunătăți indirect bunăstarea subiectivă”, arată studiul.
În schimb, relațiile apropiate cu studenții nu au avut un efect independent semnificativ asupra bunăstării profesorilor după ce au fost luați în calcul și alți factori.
„Deși implicarea pedagogică este adesea prezentată ca fiind în mod intrinsec semnificativă, rezultatele indică faptul că interacțiunea cu studenții nu funcționează neapărat ca o resursă emoțională constantă. Relațiile de mentorat și schimbul intelectual pot genera satisfacție profesională, însă volumele mari de activitate didactică, munca emoțională și presiunile de timp asociate învățământului superior de masă pot compensa aceste beneficii”, notează autorii.
Un alt rezultat relevant pentru România este că profesorii universitari români au raportat printre cele mai ridicate niveluri de bunăstare emoțională dintre cele cinci țări analizate. În analiza comparativă, România a avut un scor mediu de 64,55 puncte, peste Ungaria (59,11), Ucraina (58,76) și Slovacia (56,96).
Mai mult, regresia statistică realizată de cercetători arată că simplul fapt de a lucra într-o universitate din România a fost asociat pozitiv cu nivelul de bunăstare raportat de respondenți.
Autorii avertizează însă că relațiile profesionale explică doar o parte redusă din diferențele de bunăstare dintre profesori. Probleme precum încărcarea administrativă, siguranța locului de muncă, echilibrul dintre viața profesională și cea personală sau accesul la resurse de cercetare rămân factori esențiali.
„Universitățile care doresc să îmbunătățească bunăstarea personalului ar trebui să prioritizeze condițiile organizaționale care facilitează cooperarea colegială, precum grupurile interdisciplinare de cercetare, schemele de mentorat și spațiile pentru schimburi intelectuale informale. Consolidarea culturilor instituționale bazate pe încredere și colaborare poate fi deosebit de valoroasă în sistemele academice post-tranziție, unde regimurile competitive de finanțare și mecanismele de evaluare a performanței pot slăbi coeziunea socială”, concluzionează autorii.
Studiul, intitulat „Pathway to academic well-being: The role of institutional social capital in the well-being of academics in five Central and Eastern European countries”, a fost publicat în 2026 în Central European Journal of Educational Research și a inclus cadre universitare din Ungaria, România, Slovacia, Serbia și Ucraina.
Foto: © Opolja | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.
