Raportul de cercetare al programului de intervenții în educație „Start în Educație” al organizației World Vision arată că timpul petrecut în familie cu părinții ajută copiii să își dezvolte limbajul și să comunice și aduce schimbări pozitive în relația părinților cu copiii. „Cei care petrec peste o oră zilnic cu părinții ating în proporție 88% nivelul optim de dezvoltare a comunicării și limbajului”, mai arată documentul.
- Este al treilea an în care se aplică proiectul Start în Educație al World Vision implementat în zone rurale defavorizate. Raportul de cercetare poate fi descărcat din articol, mai jos.
Implicarea părinților în activități educaționale alături de copii aduce beneficii pozitive în dezvoltarea limbajului și a comunicării, arată cercetarea World Vision, care a fost realizată în cadrul proiectului „Start în educație”. Cercetarea este una calitativă, eșantionul fiind unul mic, de 54 de copii.
„În ansamblu, cercetarea oferă indicii valoroase privind progresul preșcolarilor și relevă tendințe pozitive, însă concluziile trebuie interpretate ca exploratorii, necesitând confirmare prin studii suplimentare cu eșantioane mai largi și design metodologic consolidat”, precizează raportul.
Studiul a fost realizat în parteneriat cu Facultatea de Sociologie și Asistență Socială din cadrul Universității „Babeș Bolyai” din Cluj Napoca, cu sprijinul studenților practicanți, sub coordonarea unor cadre didactice.
Scopul raportului a fost evaluarea rezultatelor obținute prin programul „Start în educație” și formularea de recomandări pentru îmbunătățirea continuă a intervențiilor. Obiectivele de cercetare au vizat atât evaluarea rezultatelor pe toate domeniile de intervenție, cât și identificarea nevoilor în domeniul educației timpurii în comunitățile vulnerabile.
1.500 de grădinițe din medii defavorizate, partenere în cadrul proiectului „Start în educație” au aplicat și au beneficiat de un set de materiale educaționale destinate sprijinirii activităților la grupe.
Prin intermediul materialelor educaționale din kitul „Ghiozdănel cu viitor”, părinții au participat activ alături de copii la:
- citit povești (90%)
- pictură/desen (90%)
- puzzle (89,2%)
- caiete de lucru (85,3%)
- modelat plastilină (84,5%)
- activități matematice cu ajutorul socotitoarei (81,6%)
Analiza frecvenței de utilizare a produselor din kitul „Ghiozdănel cu viitor” confirmă faptul că toate componentele au fost folosite în mod constant de către copii, fără a exista produse neglijate sau utilizate ocazional.
Cele mai intens folosite articole sunt plastilina (93,7%), creioanele colorate
(94,6%), acuarelele și blocul de desen (91,5%), dar și jocurile de tip puzzle (85,2%) sau aruncă și prinde (81,1%), ceea ce arată interesul copiilor atât pentru activități creative, cât și pentru cele ludice.
Un nivel ridicat de utilizare se observă și în cazul cărții de povești (84,1%), respectiv al caietelor de lucru (81%), ceea ce indică faptul că materialele au sprijinit nu doar jocul, ci și dezvoltarea competențelor cognitive și lingvistice.
În comparație cu anul anterior, datele arată o constanță a gradului de utilizare, ceea ce confirmă relevanța și atractivitatea produselor oferite. Aceste rezultate susțin ideea că pachetul educațional răspunde în mod direct nevoilor copiilor din comunitățile vulnerabile, stimulând atât învățarea prin joc, cât și activitățile educative de bază.
Studiul exploratoriu relevă faptul că timpul petrecut de părinte cu copilul este semnificativ asociat cu progresul la comunicare și limbaj, dar și la dezvoltarea cognitivă. Produsele au facilitat cooperarea părinte–copil și educația timpurie în familie.
Totodată, proiectul a demonstrat rezultate semnificative și la nivelul părinților. Sesiunile și materialele din cadrul „Școlii Părinților” au contribuit la creșterea nivelului de cunoștințe în privința educației parentale pozitive, a drepturilor copilului și a dezvoltării timpurii, fiind percepute ca foarte utile de către marea majoritate a participanților.
Părinții au raportat schimbări pozitive în relația cu copiii lor, reflectate printr-un timp mai mare petrecut împreună, o mai bună gestionare a emoțiilor și reducerea comportamentelor nedorite ale copiilor.
„Timpul petrecut de părinți alături de copii, stimulat atât prin participarea la programul „Școala Părinților”, cât și prin activitățile educaționale desfășurate în familie cu ajutorul resurselor din kitul „Ghiozdănel cu viitor”, se dovedește avea un rol major în dezvoltarea timpurie.
Datele analizate evidențiază o asociere semnificativă între implicarea zilnică a părinților și progresul copiilor în plan cognitiv și din punct de vedere al comunicării și limbajului, confirmând că interacțiunea constantă și de calitate în cadrul familial completează și consolidează experiențele de învățare din grădiniță.
Totodată, programul a contribuit la consolidarea conștientizării privind rolul familiei ca partener activ al grădiniței, aspect confirmat și de percepțiile cadrelor didactice.
Analizând modul în care timpul petrecut de părinte cu copilul se asociază cu progresul în dezvoltarea preșcolarului între cele două momente, observăm o asociere semnificativă cu dimensiunea comunicare și limbaj și cu dimensiunea cognitivă.
Copiii care petrec peste o oră zilnic cu părinții ating în proporție 88,2% nivelul optim de dezvoltare a comunicării și limbajului, între cele două momente de evaluare. Cei cu implicare doar câteva ore pe săptămână, ating nivelul optim în dezvoltarea comunicării și limbajului în proporție de 41,7%.
De asemenea, datele ne arată că în cazul copiilor ai căror părinți declară că petrec între 20 și 30 de minute zilnic regăsim un procent de 85.7% care ating nivelul optim de dezvoltare între cele două momente, în cazul celor care petrec mai mult de o oră zilnic 86.4%, iar în cazul celor care petrec câteva ore săptămânal 38.5%”, arată raportul.
Metodologie:
În mod specific, cercetarea a urmărit:
- analiza impactului kitului „ABC Grădi” asupra activităților didactice și asupra dezvoltării cognitive și socio-emoționale a copiilor;
- analiza utilității kitului „Ghiozdănel cu viitor” și a efectelor sale asupra copiilor preșcolari; investigarea schimbărilor de cunoștințe, atitudini și comportamente la nivelul părinților participanți la sesiunile „Școala Părinților”;
- evaluarea rezultatelor programului de formare a educatorilor, cu accent pe competențele dobândite și pe consolidarea relației cu părinții;
- precum și identificarea nevoilor comunităților defavorizate și a resurselor disponibile pentru promovarea educației timpurii.
Studiul are la bază o abordare mixtă, care combină metode cantitative și calitative, pentru a surprinde atât tendințele generale, cât și particularitățile contextuale. Au fost utilizate anchete sociologice pe bază de chestionar, cercetări calitative prin focus-grupuri și interviuri individuale, studii de caz în comunitățile din primii ani de implementare și un studiu pilot de evaluare a dezvoltării.
În cadrul anchetei sociologice au fost aplicate mai multe instrumente de colectare a datelor: chestionarul de evaluare „ABC Grădi”, completat de 216 reprezentanți ai grădinițelor beneficiare; chestionarele pentru „Ghiozdănel cu viitor” și „Școala Părinților”, completate de părinți.
În total, au fost centralizate 819 chestionare pentru componenta „Ghiozdănel cu viitor”, asigurând o marjă de eroare de ±3,4% la un nivel de încredere de 95%, și 767 chestionare pentru „Școala Părinților”, cu aceeași marjă și același nivel de încredere; chestionarul de evaluare a cursului „Bune practici în educația parentală”, completat de 1.513 educatori; chestionarul adresat membrilor Rețelei educatorilor, la care au răspuns 100 de participanți. Ancheta pe bază de chestionar oferă o imagine descriptivă asupra percepțiilor educatorilor și părinților cu privire la rezultatele intervențiilor derulate, dar și o imagine de ansamblu asupra contextului social al educației timpurii în comunitățile defavorizate.
În completarea anchetei cantitative, cercetarea calitativă a fost realizată prin 7 focus-grupuri și interviuri individuale, la care au participat peste 100 de reprezentanți ai mediului educațional. Aceste metode au permis înțelegerea detaliată a perspectivelor cadrelor didactice și a experiențelor comunităților implicate în cadrul proiectului „Start în educație”.
Datele descriptive sunt completate de o analiză asupra relației dintre accesul la materiale educaționale în cadrul grădiniței, implicarea preșcolarului în activități pedagogice și dezvoltarea acestuia, realizată prin intermediului unui studiul pilot ce a implicat 6 comunități, dintre care 3 beneficiare ale kitului „ABC Grădi” și 3 comunități oglindă, pentru a compara rezultatele.
Analiza exploratorie a vizat evaluarea dezvoltării preșcolarilor pe următoarele dimensiuni: motric și psiho-motric, cognitiv, socio-emoțională, comunicare și limbaj, autonomie personală, utilizând instrumente standardizate: Reperele Fundamentale în Învățarea și Dezvoltarea Timpurie a Copilului (RFÎDTC) și grilele de evaluare pentru copii cu CES. Aceste instrumente au fost completate de educatori, prin observarea directă în două momente (la interval de 3 luni), iar datele au fost întregite prin chestionare adresate părinților și educatorilor, referitoare la comportamentele și implicarea copiilor în activități educaționale, atât acasă, cât și la grădiniță. Eșantionul inițial a fost de 60 de preșcolari, în urma analizei fiind eliminate extremele (preșcolari care aveau împlinită vârsta de 6 ani sau care nu aveau 3 ani împliniți), analizele finale fiind realizate la nivelul unui eșantion de 54 de preșcolari (27 în lotul experimental „ABC Grădi” și 27 în lotul de control).
Prin intermediul analizei, urmărim progresul preșcolarilor între cele două momente pe toate dimensiunile evaluate în relație cu variabile cheie privind accesul la resurse și implicarea în activități educaționale.
Studiul exploratoriu trebuie privit sub anumite rezerve metodologice. În primul rând, dimensiunea redusă a eșantionului (54 de preșcolari) limitează puterea statistică a analizelor și gradul de generalizare a rezultatelor. În al doilea rând, eșantionul este eterogen sub aspectul vârstei, ceea ce influențează progresul observat, unele diferențe fiind generate de ritmul natural de maturizare și nu exclusiv de intervențiile implementate. Orizontul temporal scurt pentru studiul pilot – măsurarea progresului s-a făcut pe o perioadă de doar trei luni, ceea ce nu permite surprinderea unor evoluții pe termen lung„.
Foto © Oksun70 | Dreamstime.com /
Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.
DESCARCĂ Cercetarea Start în Educație
Mihai Peticilă
Redacția
Andrei Popa
Diana Ghimiși
Matei Pop