Opțiunea tinerilor pentru cariera didactică este considerată drept un indicator al satisfacției pe care această profesie o produce, în pofida unor neajunsuri precum cele produse de salarii, reiese din cel mai amplu studiu realizat la nivel internațional în rândul profesorilor de gimnaziu, TALIS 2024. În România, însă, datele culese în cadrul acestei cercetări indică o scădere masivă a interesului pentru cariera didactică în cazul tinerilor, scădere reflectată în declarațiile profesorilor cu privire la prima lor opțiune de carieră: față de profesorii cu experiență, care declară în vasta lor majoritate că predarea a fost prima opțiune în carieră, în rândul tinerilor doar puțin peste jumătate declară același lucru.
Datele produse de studiul TALIS, realizat de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), devin vizibile într-un moment în care discuțiile despre cariera de profesor sunt foarte aprinse în România. Acestea sunt împărțite între aplecarea autorităților spre experimente de austeritate în școli, legi aplicate eșalonat, deficitul de profesori resimțit în diverse domenii, dezvoltarea unor programe precum masteratul didactic, ce stârnesc dispute în mediul academic.
În cazul României, raportul-cadru privind Starea Predării, realizat pe baza datelor culese în cercetarea TALIS 2024, arată că situația a stagnat față de 2018, în ceea ce privește procentul profesorilor de gimnaziu aflați în primii ani de muncă la catedră care spun că această profesie a fost prima lor opțiune de carieră. Doar 58,8% dintre acești profesori spuneau și în 2018, și în 2024 că școala a fost de la bun început opțiunea lor de carieră. Realitatea din spatele acestor date, conform declarațiilor profesorilor participanți – mai jos.
- Studiul TALIS 2024 (integral aici), aflat la a 4-a ediție și publicat pe 7 octombrie, a fost realizat pe un eșantion de 280.000 de profesori, cei mai mulți la nivel de gimnaziu, din 17.000 de școli din 55 de economii ale lumii – cele membre OCDE, plus o serie de alte state participante. În România, potrivit datelor anunțate în momentul desfășurării cercetării, martie-aprilie 2024, au luat parte câte 20 de profesori și directori din 216 școli.
Situația la nivel global este apreciată de directorul pentru Educație din cadrul OCDE, Andreas Schleicher, unul dintre cei mai cunoscuți experți internaționali în politici educaționale, drept un indicator legat de nivelul ridicat al mulțumirii profesorilor față de propria muncă, în pofida greutăților cu care se confruntă. Într-un articol recent pe marginea rezultatelor TALIS 2024, Andreas Schleicher notează:
- „Nu trebuie să ne surprindă că în unele părți ale lumii aplecarea spre profesia didactică ar putea să crească. Ponderea profesorilor aflați în primii ani de muncă pentru care cariera didactică a fost prima opțiune de carieră a crescut în nouă sisteme educaționale și a scăzut în șapte, începând din 2018. În unele sisteme educaționale, predarea este foarte atractivă pentru nou-veniți. Peste 86% dintre profesorii noi din Albania, Coreea de Sud, Arabia Saudită, Shanghai (China) și Vietnam spun că această opțiune a fost prima lor alegere în muncă”.
În cazul României, însă, stagnarea ascunde, de fapt, o scădere considerabilă a interesului, potrivit declarațiilor profesorilor participanți la studiu.
Astfel, conform datelor culese în cadrul TALIS 2024 (Tabelul 7.33 din baza de date a raportului – link pentru download tabel), doar 58,8% dintre profesorii de gimnaziu noi, adică cei cu până în 5 ani de experiență, spun că aceasta a fost prima lor opțiune în carieră.
- Procentul – care a fost la fel de mic și la evaluarea din 2018 – este cu circa 24 puncte procentuale mai mic decât cel înregistrat în cazul profesorilor cu peste 10 ani de experiență în muncă. În cazul acestora, mai bine de 4 din 5 profesori (82,7%) declarau că munca la catedră a fost prima opțiune în carieră.
Diferența de 23,9 puncte procentuale este una dintre cele mai mari înregistrate în rândul celor aproximativ 50 de țări care au raportat astfel de date la nivelul profesorilor de gimnaziu. Au raportat diferențe similare sau mai mari doar opt țări, cele mai multe situate la rândul lor în Europa Centrală și de Est: Belgia, Bulgaria (31 de puncte procentuale), Republica Cehă, Estonia (42,8 puncte procentuale), Franța, Letonia (51,3), Lituania (40,6) și Polonia (30,7).
Raportul OCDE arată că, în cazul unora dintre aceste țări, precum cele trei state baltice, se face simțită o îmbătrânire a populației de cadre didactice, iar ele au început să apeleze la strategii largi de întărire a statutului și atractivității carierei didactice.
- Și este dată, între altele, drept exemplu situația din Estonia, care promovează profesia didactică atât prin metode inovatoare de recrutare, cât și prin recunoașterea publică oferită profesorilor. Documentul citat subliniază că în această țară este foarte popular și competitiv un program de atragere a absolvenților de universitate pentru a preda în școli timp de doi ani, în paralel cu formarea pedagogică. Alte exemple oferite constau în campanii desfășurate în Belgia, ce prezintă cariera didactică drept una cu impact major în societate și care oferă satisfacții umane și sociale, pe lângă cele financiare sau cele legate de siguranța locului de muncă.
Context:
În momentul publicării TALIS 2024, Edupedu.ro semnala că acesta reflecta atmosfera din școli anul trecut – la un an după greva generală a profesorilor, ce a determinat o creștere a salariilor, dar cu un an înainte de măsurile introduse prin Legea Bolojan, ce a impus austeritatea în educația din România. În condițiile din 2024, cei mai mulți profesori români de gimnaziu se declarau mulțumiți de slarii și de condițiile de muncă, precum și de rezultatele predării.
Pe de altă parte, raportul semnalează această scădere a interesului pentru cariera didactică în rândul tinerilor într-un moment în care această temă este atinsă constant în dezbaterile publice din România, între altele prin:
- Transformarea școlii și carierei didactice în „laboratorul de austeritate al Guvernului Bolojan”, după cum scria recent Edupedu.ro, cu măriri de normă didactică și discuții despre cât de mult sau puțin ar munci, de fapt, profesorii, plus tăieri la plata cu ora și desființarea a mii de posturi, conform datelor publice.
- Creșteri salariale survenite doar după o grevă generală (cea din 2023), după mai bine de un deceniu de reformă legislativă care nu a făcut decât să amâne la nesfârșit îndeplinirea obligațiile legale privind finanțarea educației.
- Evoluția și impactul masteratului didactic – introdus de ani de zile, fără mari rezultate în lipsa unei susțineri clare, dar care devine subiect de dispute și ținta presiunilor venite din mediul universitar, în apărarea celorlalte masterate – vezi cele mai recente exemple aici, aici sau aici
- Deficitul de profesori în mai multe discipline, inclusiv cele STEM – vezi cele mai recent avertisment pe această temă
- Rata foarte scăzută a tinerilor care finalizează studiile universitare – de două ori mai mică decât media europeană, ceea ce restrânge masiv bazinul de resurse umane pentru școlile din țară.
Foto: © Monkey Business Images | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.