Un sfert dintre elevii de gimnaziu din România petrec aproape la fel de mult pe Internet cât petrec la școală / În medie, elevii stau online la fel de mult ca în compania familiei, iar jumătate folosesc cel mai mult Internetul înainte de culcare – Raport UNICEF – Ministerul Educației

2.798 de vizualizări
Sursa: Raport MEC-UNICEF privind starea de bine a elevilor de gimnaziu
Aproximativ un sfert dintre elevii de gimnaziu din România petrec pe Internet peste 5 ore zilnic, adică o perioadă de timp similară cu programul școlar. În medie, ei petrec online 4 ore în zilele de școală, un timp comparabil cu cel petrecut alături de familie și aproape dublu față de cel petrecut în prezența prietenilor, potrivit unei Analize privind starea de bine și a sănătății mintale a copiilor din învățământul gimnazial, realizat de Ministerul Educației în colaborare cu UNICEF România și Comisia Europeană și publicat luna aceasta.

Raportul, bazat pe o cercetare sociologică extinsă, arată că intensitatea utilizării Internetului nu se asociază semnificativ statistic cu riscul de tulburări de gestionare a emoțiilor, dar tinde să se coreleze cu o serie de riscuri de dezechilibru socio-emoțional: „Cu cât elevii petrec mai mult timp online, cu atât este mai probabil să apară dificultăți legate de echilibrul lor socio-emoțional și de felul în care se simt în relație cu ceilalți”.

  • Studiul se bazează pe o combinație de evalutări cantitative și calitative în rândul elevilor, dar la care au participat și profesori, părinți, consilieri școlari, directori de școală, reprezentanți ai Ministerului și experți în educație și sănătate mintală. La analiză, ce a inclus chestionare standardizate aplicate la nivel național pentru componenta cantitativă, dar și interviuri, focus grupuri și jurnale ale elevilor pentru cea cantitativă, au participat 1871 de elevi și 103 reprezentanți ai celorlalte categorii de respondenți.

Raportul are o componentă substanțială referitoare la impactul tehnologiilor asupra sănătății mintale și stării de bine a elevilor de gimnaziu. 

Timp online – timp petrecut la școală – timp cu familia

Potrivit acesteia, „într-o zi de școală, elevii stau pe internet în medie 4 ore, iar în weekend peste 5 ore. Consumul digital este comparabil cu timpul petrecut cu familia și aproape dublu față de cel petrecut cu prietenii. Acest obicei este prezent încă din clasa a V-a și se menține constant pe tot ciclul gimnazial, ceea ce relevă că era deja stabilizat din anii anteriori. Jumătate dintre elevi folosesc cel mai mult internetul seara, înainte de culcare, în locul altor activități recreative sau pregătitoare pentru somn”.

Analiza citează experți potrivit cărora este îngrijorător modul cum tehnologia înlocuiește „interacțiunile tradiționale și activitățile sănătoase”, asociind fenomenul în special cu lipsa de implicare a părinților. În acest context, se arată în raport, „consilierii școlari și experții în sănătate mintală menționează că utilizarea excesivă a tehnologiei este o formă de evadare emoțională și că mulți copii manifestă dezechilibru identitar și social din cauza comparațiilor nesănătoase promovate în mediul online”.

Sursa: Raport MEC-UNICEF privind starea de bine a elevilor de gimnaziu

Analiza citată, despre gradul de folosire a Internetului de către elevii de gimnaziu:

  • „Un sfert dintre elevii de gimnaziu petrec pe internet mai puțin de două ore pe zi”
  • „La polul opus, 22% dintre elevii de gimnaziu petrec online o durată similară cu programul școlar” (peste 5 ore zilnic).
  • „40% dintre copiii care utilizează internetul mai mult de 4 ore pe zi susțin că și-ar dori să poată petrece și mai mult timp online decât petrec în prezent – pondere de două ori mai mare decât cea înregistrată în cazul copiilor care petrec mai puțin de 4 ore online” 
  • „Utilizarea internetului este sensibil mai ridicată (aprox. +10%, adică 24 minute) în cazul elevilor din mediul urban în comparație cu elevii din mediul rural”.

Pe baza jurnalelor elevilor participanți la studiu, „utilizarea internetului începe cu momentul trezirii elevului (ora 6:40 cel mai matinal debut) și se finalizează cu momentul somnului de seară (ora 23:50 cel mai târziu moment al finalizării utilizării internetului)”. Iar jumătate dintre elevi folosesc cel mai mult internetul seara, înainte de culcare, în locul altor activități recreative sau pregătitoare pentru somn. Aceasta, coroborată cu o pondere ridicată a elevilor care folosesc cel mai intens Internetul după-amiaza, „arată că navigarea online înlocuiește pentru o mare parte dintre copii activitățile recreative din timpul după-amiezii și activitățile de seară precursoare somnului”.

Pentru ce folosesc elevii de gimnaziu Internetul?

Cei mai mulți – trei sferturi dintre ei – spun că apelează la el pentru informații necesare pentru școală, lucru încurajat și de părinți.

Aproape la fel de mulți – 70-71% – spun că apelează la mediul online pentru socializare și pentru divertisment (muzică, filme, cărți). Jumătate spun că urmăresc postări ale prietenilor și aproape la fel de mult – postări ale vedetelor. Iar 43% spun că îl folosesc pentru hobby-uri.

Sursa: Raport MEC-UNICEF privind starea de bine a elevilor de gimnaziu

Potrivit respondenților, cei mai mulți elevi folosesc rețele sociale doar pasiv: mai puțin de o treime au comportament activ online (publicare de conținut, prezentarea de opinii, re-postări etc.)

Riscuri asociate folosirii tehnologiilor digitale și a Internetului acasă

Analiza constată că, pe baza rezultatelor colectate, nu se pot face asocieri semnificative statistic cu riscuri de tulburări de gestionare a relațiilor la elevi. Cu Dar apar, totuși, tendințe de corelare cu diverse riscuri. Mai precis:

  • „cu sentimentul de singurătate pe care copilul îl resimte – cei care se simt adesea singuri utilizează, în medie internetul cel puțin o oră în plus în raport cu cei care nu au astfel de experiențe”
  • „cu senzația frecventă de oboseală în timpul școlii pentru că nu au dormit bine noaptea – cei care adesea sunt obosiți pentru că nu dorm bine noaptea utilizează în medie internetul cu 45 de minute în plus peste media de 4 ore zilnic înregistrată la nivelul populației generale de elevi de gimnaziu” 
  • „cu propensiunea spre agresivitate a elevilor. Astfel, cei care menționează că adesea, în ultima lună au spus sau au făcut la școală lucruri care i-au rănit pe ceilalți utilizează în medie internetul cu 1 oră și 22 de minute în plus față de elevii care nu au avut astfel de manifestări în mediul școlar”
  • „cu irascibilitatea și pierderea calmului – Elevii care menționează că adesea la școală în ultima lună și-au pierdut calmul utilizează în medie internetul zilnic cu 41 de minute în plus față de cei care nu au astfel de manifestări în spațiul școlar”

Pe de altă parte, arată analiza, „utilizarea intensivă a internetului corelează semnificativ cu riscul de dezechilibru socio-emoțional al elevilor. Astfel, copiii cu risc ridicat de dezechilibru socio-emoțional la școală utilizează în medie internetul cu 1 oră și 20 de minute mai mult decât cei care nu prezintă un astfel de risc, ajungând în medie la o utilizare de 5 ore zilnic”.

Sursa: Raport MEC-UNICEF privind starea de bine a elevilor de gimnaziu

Iar aceeași sursă arată, pe baza datelor colectate: „Cu cât consumul de internet crește, cu atât scade probabilitatea ca elevul să fie mulțumit cu propria persoană, În mod particular, utilizarea excesivă a internetului scade probabilitatea ca elevul care utilizează internetul să fie mulțumit de aspectul său fizic; scade probabilitatea ca el să se simtă inteligent, scade probabilitatea să se simtă bine integrat în colectivul clasei și să se simtă corect apreciat de profesori”.

  • Atât elevii, cât și profesorii tind să aibă opinii aliniate cu privire la efectelor utilizării rețelelor sociale de către primii. Astfel, ambele categorii cred că social media îi ajută pe elevi să dobândească noi cunoștințe, le influențează pozitiv creativitatea, le dezvoltă abilități de comunicare sau creează oportunități de dezvoltare profesională. 
  • Iar ambele categorii tins să creadă că social media le influențează negativ elevilor viziunea asupra vieții, performanța școlară, raportarea la educație și școală (dezinteres/lipsă de motivație) sau capacitatea de concentrare.
Citește și:
Doar 17% dintre elevi au apelat la consilierul școlar, deși acesta este prezent în școală, arată un raport privind starea de bine și sănătatea mintală a elevilor de gimnaziu din România / Elevii nu se simt integrați, nu au încredere în ei înșiși sau nu își pot gestiona emoțiile și așteptările legate de performanță


3 comments
  1. Pai daca merg la scoala si stau pe telefon 4 ore ca profesorul n-are chef sa predea se aduna.
    ei merg la scoala dar nu fac scoala ca altfel n-am fi praf la PISA

      1. spre deosebire de celălalt Ion care scrie in timpul programului de lucru? :)))

        Mare lucru daca ar petrece așa mult timp cu familia acești elevi. mie îmi e teamă că petrec considerabil mai mult timp pe internet decât cu familia.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Dragoș Iliescu: Digitalul – atunci când vine în plus față de educația față în față – crește cam cu 20-25% efectul / E o corelație masivă între numărul de ore petrecut de părinte cu copilul și performanța elevului

Digitalul, atunci când vine peste educația față în față, crește cam cu 20-25% efectul învățării, a declarat Dragoș Iliescu. Profesor la Universitatea din București și colaborator OECD la crearea testelor…
Vezi articolul

Scăderea notei la purtare cu un punct pentru fiecare 20 de absențe nemotivate pe an la elevii de gimnaziu și liceu, propusă în proiectul de statut al elevului – surse / Și elevilor de ciclu primar li s-ar putea scădea calificativul la purtare, gradual

În proiectul de statut al elevului obținut de Edupedu.ro, apare o modificare legată de neparticiparea la orele de curs și prevede sancțiuni și pentru elevii claselor primare, inclusiv la clasa…
Vezi articolul

Elevii care intră în clasa a V-a la toamnă ar da Evaluarea Națională în 2027 cu 6 probe, dintre care una de matematică și științe, transdisciplinară – proiect de prorogare „urgentă” a aplicării EN din Legea 1/2011, care poate produce confuzie printre profesori, părinți și elevi

Ministerul Educației se pregătește să modifice „de urgență” Legea Educației Naționale nr. 1/2011, deși pregătește în paralel și noile proiecte de legi ale educației. În mod paradoxal, instituția a pus…
Vezi articolul