Numărul total al studenților din România – din nou în scădere, după doi ani de creștere /  Mai mulți absolvenți în 2021 decât în anul anterior, dar o bună parte termină studiile în domenii unde universitățile locale au prezență slabă sau nu au deloc în rankinguri internaționale

3.353 de vizualizări
Admiterea la liceu 2020
Foto: © Monkey Business Images | Dreamstime.com
Numărul studenților din România a scăzut din nou în ultimul an universitar, după doi ani de creștere, potrivit datelor publicate recent de Institutul Național de Statistică. Acestea arată că scăderea numărului de studenți face parte dintr-o tendință negativă care se face simțită din învățământul liceal și profesional. INS raportează, pe de altă parte, un număr mai mare de absolvenți în anul universitar care s-a încheiat în 2021. Domeniile absolvite sunt, însă, într-o măsură semnificativă, unele în care România lipsește sau are o prezență slabă în rankingurile internaționale după domenii de studiu.

INS raportează pentru 2021-22 un total de 554.000 de studenți la nivel de studii de licență, master și doctorat. Dintre aceștia, 55,54% erau de sex feminin. 

Cum se raportează situația din ultimul an la cea din anii precedenți

În 2021-2022 au fost înregistrați, astfel, cu 6,500 mai puțini studenți decât în anul precedent (560.500), care, în plină pandemie, a fost al doilea an de creștere, după o perioadă mai lungă de stagnare a numărului total de studenți și de scădere substanțială a numărului de studenți înscriși la licență. Situația la nivel de licență ajunsese, în 2018-2019, la un minim pentru ultimele decenii. Comparativ, numărul de elevi din învățământul liceal a scăzut în acest ultim an cu 22.800 față de anul anterior, iar cel al elevilor din învățământul profesional – cu 4.700.

  • În anul 2019-2020 fuseseră înregistrați, în total, 543.300 de studenți la nivel de licență, master și doctorat, după ce, în anul 2018-2019, se ajunsese la numai 533.700 de studenți.

Evoluția numărului total de studenți în ultimii ani:

  • 2021-2022: 554.000
  • 2020-2021: 560.500
  • 2019-2020: 543.300
  • 2018-2019: 533.700
  • 2017-2018: 538.800
Evoluția numărului de absolvenți și domeniile de studiu ale acestora

INS menționează că, în anul universitar anterior 2020-2021, absolviseră o formă a învățământului superior (licență, master, doctorat, cursuri postuniversitare și postdoctorale de cercetare avansată) 131.500 de studenți, dintre care 59,3% de sex feminin. Cei mai mulți au provenit din facultățile cu profil de afaceri, administrație și drept (26,9%), inginerie, prelucrare și construcții (17,7%, sănătate și asistență socială (11,2%). 

Au fost, astfel, mai mulți absolvenți decât în anul anterior (2019-2020 – 130.200 de mii), în care se simțise o  primă creștere după mai mulți ani de scădere, care a început la mijlocul deceniului trecut. Dacă, în anul universitar 2014-2015, fuseseră raportați 133.500 de absolvenți de studii superioare, numărul a scăzut brusc la 121.800 în anul următor și, până acum doi ani, nu a reușit a rămas sub pragul de 130.000, cu un minim de 121.250 în 2016-2017.

  • La nivelul studiilor de licență, absolvite anul trecut de 85.663 de studenți, cele mai mici ponderi le-au avut Științele educației (3.366 de studenți), Științe naturale, matematică și statistică (3.522 de studenți), Agricultură, silvicultură, piscicultură și științe veterinare (3.548 de studenți) și Servicii (3.772 de studenți), în timp ce la Tehnologiile informației și comunicațiilor au absolvit doar 6.638 studenți.
  • La nivel de master, cursuri și studii postuniversitare, unde au fost 43.300 de absolvenți, aproape un sfert dintre aceștia (12.200) au absolvit afaceri, administrație și drept, iar circa 8.000.- studii de inginerie, prelucrare țși construcții. Aproape 10% au finalizat studii legate de științele educației și aproximativ la fel de mult – științe sociale, jurnalism și informații.
Sursa: INS

Se remarcă, astfel, un număr fie prea mare, fie prea mic de absolvenți în domenii unde România nu figurează deloc sau aproape deloc în rankingurile internaționale după domenii de studiu. Astfel, în cazul celui mai recent astfel de ranking, publicat de Quacquarelli Symonds în această primăvară, universitățile românești aveau o prezență minimă sau inexistentă în domenii cu număr foarte mare de absolvenți, precum Afaceri, Administrație și Drept, dar și în cazul unor studii cu număr foarte mic de absolvenți, precum Științele educației, Statistică.

  • Pe de altă parte, în același clasament QS după domenii de studiu este remarcată o prezență mai substanțială a universităților pe unele segmente cu un număr considerabil de absolvenți, precum Ingineria sau unele specializări din Medicină.
  • Există însă și domenii unde universitățile românești au o prezență bună în rankingul citat, dar au un număr mic de absolvenți – științe asociate agriculturii (precum științele veterinare) sau cele legate de Tehnologia informației.
Dezechilibre la nivel național

Regiunea București-Ilfov conduce detașat, în rândul regiunilor de dezvoltare ale țării, din punct de vedere al ponderii studenților în totalul populației școlare, cu 33,1%. Comparativ, următoarele clasate sunt regiunile Nord-Vest și Vest, unde studenții reprezintă 19,6%, respectiv 19,1% din totalul populației școlare. La polul opus, regiunea cu cea mai slabă pondere a studenților este regiunea Sud-Muntenia, cu doar 4,7%.

Din totalul de 553.848 de studenți, doar 159 aveau rezidență în mediul rural.

Sursa: INS
Citește și:
Clasamentul QS internațional al universităților, după domenii de studiu: Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj Napoca are cele mai multe apariții, urmată de Universitatea București
Se redeschid facultățile: numărul studenților din universitățile românești, în creștere în acest an, după intrarea în anul I a celei mai numeroase promoții de liceu din ultimii 5 ani
GRAFIC Doar 377 de mii de studenți români încep azi facultatea. Este cel mai mic număr din ultimii 20 de ani

Foto: © Monkey Business Images | Dreamstime.comDreamstime.com sprijină educaţia din România şi, în contextul pandemiei Covid-19, oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil


2 comments
  1. Logic, micuții vor să fie luați de străinătățuri. Dacă ei s-au canonit cu un sistem de învățământ vechi și îmbâcsit măcar copii lor să apuce vremuri mai bune. Recitat pe de rost comentarii kilometrice, calcule pe sutimi de medie, pe media generală etc. etc. Li s-a luat, și e normal să fie așa.

    1. @ Dan

      Corect! Mai ales ca unele meserii care nu necesita facultate au ajuns mai bine platite decat cele care necesita facultate. Vorba unui american it-ist dupa ce a vazut ca meseria de sofer de autobuz scolar a ajuns mai bine platita decat a unui programator cu facultate: De ce sa mergi la facultate, frate, cand ai putea sa conduci un autobuz.
      Cunosc cel putin cateva cazuri de profesori care erau titulari si au renuntat la meserie pentru a pleca in strainatate sa munceasca ca soferi, ospatari sau muncitori pe santier. Au dreptate tinerii absolventi de bac sa nu se lege la cap cu o facultate, oricum majoritatea mai exista doar pentru a avea profesorii universitari un loc de munca, fiindca absolventii au sanse putine sau deloc sa se angajeze in domeniu, care oricum nu este atat de bine platit pe cat munceste un student si indura 4-5 ani de sesiuni de examene. Sunt foarte putine facultati care merita atentia unui tanar. Celelate nu produc decat someri.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Trei scenarii pentru educație, după închiderea școlilor. Ștefan Pălărie, coordonatorul pe învățământ al PLUS: Scenariul 3 este cel al unei bătălii contra-cronometru cu tehnologia. Vom avea de recuperat pe parcursul întregilor luni de vară

“Prelungirea închiderii școlilor lasă, în realitate, 3 scenarii mari posibile pentru România”, susține Ștefan Pălărie, coordonatorul grupului de lucru politici publice în domeniul educației la PLUS. Într-o analiză cu privire…
Vezi articolul

Rezultatele învățării folosite în procesul de realizare a programelor de studii de către universități, concluzia dezbaterilor la un workshop CNRED / Microcertificările și necesitatea de a le dezvolta

Rezultatele învățării folosite în procesul de realizare a programelor de studii de către universități – a fost una dintre concluziile dezbaterilor la un workshop organizat de Centrul Național de Recunoaștere…
Vezi articolul