Când democrația este sub asediu, așa cum se întâmplă acum în toată lumea, universitățile trebuie să-și facă auzită vocea și să se pronunțe împotriva autoritarismului și ignoranței – avertismentul unor profesori americani

751 de vizualizări
Foto: © Feng Yu | Dreamstime.com
Fenomene care se fac simțite puternic inclusiv în România, precum dezinformarea, subminarea cunoașterii științifice, politizarea justiției și a structurilor militare sunt incluse de doi profesori americani printre semnele unui asediu concertat asupra democrației în lume, față de care se impune ca mediul universitar să ia poziție categorică și să pună capăt tăcerii pe care a preferat-o în ultimii ani. Învățământul superior “are obligația să se facă auzit” în fața tentativelor autoritariste, scriu profesorii William G. Tierney și William Groves într-un editorial publicat pe site-ul University World News.
  • William G. Tierney este profesor emerit și director fondator al Centrului Pullias pentru Învățământ Superior în cadrul Universității din California de Sud, autor al unei cărți pe tema rolului deținut de mediul universitar în apărarea democrației. William Groves este cancelar al Universității Antioch din SUA, cu o carieră construită în drept asociat învățământului superior și învățământului public.

Pornind de la exemple ce cuprind lumea democratică, de la cea americană, sub fostul președinte Donald Trump, la cea indiană – cea mai mare democrație a lumii -, cei doi profesori afirmă că democrația este sub asediu la nivel global, pe măsură ce masele sprijină lideri autoritari în speranța că aceștia le vor rezolva problemele.

Deși fenomenul se face simțit, inclusiv în America, de ani de zile, autorii editorialului notează că mediul universitar a păstrat în mare măsură tăcerea. Or, scriu ei, “democrația poate funcționa doar atunci când oamenii, având cunoștințele necesare, pot dezbate și ajunge la o înțelegere rațională. Dar învățământul superior într-o națiune democratică nu poate (…) sta pe margine, privind cum democrația este distrusă. Are obligația să se facă auzit. E timpul să dea alarma. Într-adevăr, nu există un rol mai esențial pentru aceia dintre noi care lucrăm în colegiile și universitățile națiunilor democratice, decât acela de a ieși în prima linie a apărării în fața mișcării către ignoranță și fascism”.

Neimplicarea – calea către irelevanță

Cei doi profesori notează că, până acum, universitățile nu s-au remarcat, în general, prin acțiuni în apărarea democrației și a instituțiilor democratice: “Tendința la ordinea zilei este să-ți ții capul plecat și să-ți vezi de treabă”. Mai ales acum, în perioada pandemiei, când dificultățile în administrarea campusurilor oferă pretexte pentru a evita luarea unei atitudini pe tema democrației. Or, afirmă cei doi, “organizațiile de înaltă performanță și liderii dinamici își asumă mereu o sarcină în plus, în loc să evite responsabilități”.

Evitând implicarea în marea criză socio-politică a vremurilor noastre, ne sortim colegiile și universitățile irelevanței și le amenințăm supraviețuirea”, scriu cei doi. Ce pot face liderii universitari?

  • Să combată dezinformarea prin fapte – nicio organizație nu e mai bine pregătită pentru așa ceva decât cele din mediul academic
  • Să explice rolul democrației în sprijinul dreptății sociale și al binelui public, pentru a întâmpina argumentat tentativele de manifestare autoritară a puterii
  • Să încurajeze dezacordul respectuos, deoarece instituțiile academice sunt echipate să sprijine dezbaterea și dialogul civilizat
  • Să modeleze procese decizionale împărtășite
  • Să sprijine segmentele de populație confruntate cu riscuri, precum străinii. 

La acest ultim capitol, profesorii citați afirmă că universitățile nu trebuie să fie reactive, ci proactive, ele făcând parte dintr-o categorie de organizații profund globalizată și având obligația să-i protejeze pe studenți, de oriunde provin aceștia.

Autorii avertismentului concluzionează că, “dacă universitățile și colegiile noastre din națiunile democratice nu își manifestă mai agresiv o agendă în sprijinul democrației, acele țări se vor confrunta cu riscuri și mai mari. Cetățeni din toate țările caută călăuzire din partea liderilor academici și a instituțiilor acestora. În lipsa acestui Leadership, sau dacă președinții, conducerile și membrii facultăților pretind că sunt prea ocupați să se implice în murdăria arenei publice, atunci nu doar democrația se va confrunta cu riscuri în creștere, ci însuși învățământul superior”.

Articolul complet poate fi consultat aici.

Foto: © Feng Yu | Dreamstime.comDreamstime.com sprijină educaţia din România şi, în contextul pandemiei Covid-19, oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil.

Citește și:
Nouă scenarii pentru evoluția universităților în următorul deceniu, sub impactul inteligenței artificiale, al tensiunilor geopolitice, al presiunilor autoritare sau tehnocrate – Asociația Universităților Europene

1 comment
  1. Nimic despre obligativitate?
    Nimic despre limitarea sine die a drepturilor si libertăților fundamentale in țările democratice?
    Nimic despre cum a eșuat știința să ofere o soluție ,, robustă” la problemă?

    Gripă spaniola a durat 2 ani fara vaccin si fara antivirale.

    Sars cov cunoscut deja si studiat in detaliu de la epidemia de sars si mers din 2003, se apropie de 2 ani de ,, existența” si nu pare că se va termina prea curând.
    Qui prodest?

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like
Remus Pricopie / Foto: Agerpres

Remus Pricopie, SNSPA: Putin acționează cu instrumente ce amintesc de acțiunile în Europa ale lui Hitler / Încurajarea și multiplicarea mesajelor Ro-EXIT și anti-NATO, transmise chiar de membri ai Parlamentului României, acționează împotriva interesului național

“Rusia lui Putin a ales să meargă tot mai mult pe calea confruntării și să mimeze dialogul diplomatic, să submineze buna vecinătate și să amenințe valorile democratice”, iar “Vladimir Putin ignoră faptul…
Vezi articolul