Un tip de învățare care stă la baza unor abilități precum dobândirea regulilor gramaticale sau coordonarea mișcării în mers – analizată într-un studiu publicat de doi cercetători ai Universității Babeș-Bolyai într-o reputată publicație științifică americană

Modul cum oamenii învață și relația dintre procesele mentale inconștiente și experiența conștientă sunt analizate într-un nou studiu publicat de doi cercetători ai Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca (UBB) în revista științifică americană ”Proceedings of the National Academy of Sciences of the United States of America”, anunță UBB într-un comunicat de presă. Potrivit acestuia, analiza se concentrează asupra unui tip de învățare care „stă la baza multor abilități cotidiene, de la dobândirea regulilor gramaticale ale limbajului până la coordonarea tiparelor de mișcare implicate în mers”.

Mai precis, cercetarea are în vedere „fenomenul învățării statistice implicite – procesul prin care mintea umană extrage regularități din mediul înconjurător fără ca individul să fie conștient de acest lucru”.

Studiul ”Repetitions trigger illusory awareness in implicit statistical learning” a fost realizat de dr. Răzvan Jurchiș și drd. Andrei Preda, din cadrul Laboratorului de Psihologie Cognitivă al Universității Babeș-Bolyai.

UBB arată că rezultatele cercetării arată că percepția conștientă a ceea ce credem că am învățat nu reflectă întotdeauna fidel cunoștințele dobândite inconștient. Potrivit autorilor, „mai exact, am arătat că prezența repetițiilor în stimuli guvernați de regularități îi face pe participanți să creadă că sunt mai conștienți de regularitățile învățate, chiar și atunci când aceste repetiții sunt irelevante pentru regularitatea învățată. Cu alte cuvinte, mintea poate construi post hoc o explicație conștientă simplificată pentru un proces de învățare mai complex, care a avut loc în afara conștiinței”

Autorii, citați în comunicatul UBB:

• Aceste lucruri au „implicații importante pentru psihologia conștiinței, pentru studiul învățării inconștiente și pentru înțelegerea modului în care oamenii își explică propriile decizii, în condițiile în care rezultatele sugerează că experiența conștientă nu oferă întotdeauna un acces direct și fidel la procesele mentale care ne ghidează comportamentul, ci poate reflecta o reconstrucție ulterioară, influențată de elementele cele mai evidente sau mai ușor de reprezentat. Această „iluzie a conștientizării” sugerează că oamenii pot interpreta greșit sursele propriilor cunoștințe sau ale deciziilor pe care le iau”.

Foto: © Dreamstime.com – Skypixel / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.