Multe dintre cele mai dure tăieri anunțate de Administrația SUA în ceea ce privește universitățile în primele luni din cel de-al doilea mandat Donald Trump, au fost în mare parte atenuate sau au fost respinse în instanțe, dar impactul deciziilor luate de Washington afectează în mod serios mediul universitar, potrivit unei analize Times Higher Education (THE) în primul an al actualului guvern SUA.
Aceasta arată că cea mai păguboasă problemă pentru universitățile americane este, de departe, nesiguranța instalată în urma deciziilor luate după instalarea președintelui Trump la Casa Albă, pe 20 ianuarie 2025, nesiguranță urmată de problemele financiare cauzate de aceste măsuri în instituțiile de învățământ superior.
- Al doilea mandat al președintelui american a început cu o serie de tăieri aduse finanțărilor federale pentru cercetare, cu impact major în universități, urmate în multe cazuri de presiuni ca universitățile să ia măsuri „antisemitism” și împotriva politicilor de diversitate, pentru a recăpăta accesul la fonduri federale.
Multe dintre aceste tăieri au fost fie anulate, fie au fost anulate de instanțe. Dar, potrivit profesorului Marshall Steinbaum de la Universitatea din Utah, citat de THE, universitățile au suferit oricum pagube serioase și se așteaptă la schimbări sistematice în ceea ce privește finanțarea și de acum încolo.
Aceeași publicație îl citează și pe Phillip Levine, profesor la Wellesley College, potrivit căruia nesiguranța produsă de iminența unor tăieri este cel mai păgubos aspect al acestei perioade, riscurile legate de atragerea studenților internaționali putând avea efecte majore privind deciziile pe termen mai lung.
THE notează că situații contrastante: deși numărul de vize eliberate pentru studenți străini a scăzut cu o cincime anul trecut, Universitatea Harvard, una dintre țintele celor mai dure atacuri ale Administrației, a anunțat o creștere record a studenților internaționali, în pofida unor inițiative ale lui Trump de a impune interdicții inclusiv acest domeniu. Pe de altă parte, Harvard a anunțat primul său deficit operațional din 2020 încoace, pentru că anul 2025 „a testat Harvard pe căi pe care puțini le-ar fi putut anticipa”, după cum notează instituția în declarațiile sale fiscale.
- Deficit considerabil au raportat și University of Southern California, Universitatea din Chicago sau Brown University, potrivit sursei citate.
Alte efecte semnalate de Times Higher Education în analiza sa:
- Pe termen lung, multe instituții vor suferi de pe urma schimbărilor în politicile legate de împrumuturi acordate studenților
- De la 1 ianuarie, unele universități de elită se confruntă cu obligația de a plăti o taxă de 8% pe fondurile de dotare financiară, obligație citată deja de universități precum Yale pentru decizia de a apela la disponibilizări și de a îngheța angajările
- Este citat și Todd Elly, profesor la University of Colorado Denver, potrivit căruia universitățile de cercetare intensivă, care în mod tradițional aveau surse de venit foarte diversificate și nu depindeau de taxele aplicate studenților, văd cum haosul cuprinde modelul lor de finanțare în învățământul superior. „Bătălia pentru studenți plătitori de taxe va crește, punând presiune pe înscrierile la colegii private mai puțin selective și mai mici, precum și la universități publice regionale”, apreciază el.
- Mai multe universități, precum Stanford, Universitatea din Boston, Cornell sau Universitatea din Minnesota au anunțat reduceri bugetare ca urmare a reducerii finanțării federale pentru cercetare.
C.I.
Mihai Peticilă
