Reformarea școlilor „este urgentă acum, nu peste cinci ani”, în contextul în care tehnologia avansează cu o viteză care nu ne așteaptă, a avertizat Răzvan Bologa, profesor de Computer Science la Cibernetică, Academia de Studii Economice din București (ASE). Într-un interviu acordat la finalul anului pentru Edupedu.ro, profesorul universitar a declarat că „educația trebuie să se sincronizeze cu realitatea, altfel riscăm să pierdem capital uman valoros”.
„Avem nevoie de un ecosistem în care școala, universitatea și industria lucrează împreună. Așa se construiește un viitor digital sănătos”, a declarat Răzvan Bologa.
„Universitățile trebuie să se miște mai repede decât au făcut-o până acum. Să actualizeze conținuturile anual, nu la fiecare decadă. Să lucreze direct cu industria, să aducă mentori din companii, să ofere proiecte reale studenților. Chiar pot să subcontracteze cursuri foarte avansate și costisitoare către companii specializate, ceea ce deja unele și fac. Nu prea are sens ca o universitate să își cumpere echipamente extrem de scumpe, să formeze profesori pe tehnologii efemere, dar importante pentru formarea studenților. Interdisciplinaritatea trebuie să devină norma: un program economic fără AI sau fără data analysis nu va mai avea relevanță în câțiva ani”, a atras atenția Răzvan Bologa.
CEO și cofondator al companiei de inteligență artificială Nextlab.tech, cu care dezvoltă un program amplu de educație STEM și robotică pentru copii, Bologa susține că nu putem „vorbi despre educație pentru Industria 4.0 fără ca elevii sa aibă acces la roboți, platforme adaptive și alte tehnologii moderne. Apoi trebuie să investim în profesori: formare, sprijin, mentorat. Iar în paralel, să aducem programele școlare în actualitate. Lumea se schimbă la fiecare șase luni, dar curriculumul încă merge în ritmul anilor ’90”.
Pentru a introduce eficient robotica în școli, „ne mai trebuie și programe integrate cu universitățile, astfel încât studenții din universități să livreze ore de robotică în școli, ca parte a practicii de specialitate”.
„În opinia mea, digitalizarea educației presupune aducerea în clasă a unor dispozitive fizico-cibernetice, cum sunt roboții, dronele și imprimantele 3D, care pot reduce semnificativ așa-numitul «screen time» al elevilor. Elevii trebuie să folosească tehnologia în mod creativ, fără să stea cu nasul într-un ecran, unde au tendința să urmărească materiale dubioase realizate de influenceri interesați doar de engagement. Pe de altă parte, nici nu putem să îi punem pe elevi să scrie doar cu pixul pe hârtie, ca acum 50 de ani. Trebuie să aducem robotica la clasă, iar acest lucru va reduce timpul petrecut în fața ecranelor. Tehnologiile de inteligență artificială și noțiunile de securitate cibernetică sunt indispensabile elevilor care vor lucra în economia de mâine”, a punctat Bologa.
Fragment din interviul acordat Edupedu.ro de către profesorul Răzvan Bologa, în decembrie 2025:
Rep: Cum trebuie pregătiți elevii și studenții să lucreze cu AI, nu doar să o folosească superficial?
Răzvan Bologa: Trebuie să trecem de la «folosește aplicația» la «înțelege ce se întâmplă în spate». Copiii trebuie să învețe despre date, limitele AI, etică, biasuri, responsabilitate digitală. În plus, trebuie cultivate abilități profund umane: gândire critică, creativitate, colaborare. AI face multe, dar nu poate înlocui judecata unui om bine pregătit.
Rep: Cum trebuie universitățile să își adapteze programele?
Răzvan Bologa: Universitățile trebuie să se miște mai repede decât au făcut-o până acum. Să actualizeze conținuturile anual, nu la fiecare decadă. Să lucreze direct cu industria, să aducă mentori din companii, să ofere proiecte reale studenților. Chiar pot să subcontracteze cursuri foarte avansate și costisitoare către companii specializate, ceea ce deja unele și fac. Nu prea are sens ca o universitate să își cumpere echipamente extrem de scumpe, să formeze profesori pe tehnologii efemere, dar importante pentru formarea studenților. Interdisciplinaritatea trebuie să devină norma: un program economic fără AI sau fără data analysis nu va mai avea relevanță în câțiva ani.
Rep: Companiile de tehnologie au vreun rol în modernizarea educației?
Răzvan Bologa: Un rol esențial. Companiile tech, în special cele edtech, trebuie să fie parteneri activi, să contribuie cu expertiză, cu resurse, cu acces la tehnologie și cu programe de formare pentru profesori și chiar direct către studenți pe zone foarte specializate. Educația nu poate evolua izolată. Avem nevoie de un ecosistem în care școala, universitatea și industria lucrează împreună. Așa se construiește un viitor digital sănătos.
Rep:. Prima reformă curriculară din ultimii aproape 20 de ani care țintește liceul aduce TIC și la acest ciclu de învățământ. Ce înseamnă pentru elevi intrarea TIC la liceu?
Răzvan Bologa: Este un pas important înainte. Tehnologiile informatice sunt necesare astăzi în toate sectoarele de activitate. Programa de gimnaziu, cu o oră pe săptămână în care se combină informatică și TIC, este insuficientă pentru a oferi competențele, cunoștințele și atitudinile de care au nevoie elevii într-o lume digitală. Prin introducerea TIC la liceu, toți elevii, indiferent de profil, vor aprofunda domenii esențiale precum inteligența artificială, robotica și securitatea cibernetică. În trecut, tehnologiile informatice avansate erau necesare doar informaticienilor, ciberneticienilor și unor categorii de ingineri. Astăzi toți oamenii activi pe piața muncii au nevoie de robotică, inteligență artificială și securitate cibernetică. Includem aici artiști, contabili, bucătari, funcționari, medici, profesori și numerosi alții.
Citește aici interviul integral acordat de Răzvan Bologa
C.I.
Mihai Fârtat
4 comments
Spune bine domnul Bologa, dar nu sunt prezentate cauzele situației actuale!
Dacă aceste cauze nu sunt tratate vom avea aceeași situație în universități.
1. Procentul foarte mare de finanțare de la bugetul de stat, dar și pe criterii care nu mobilizează. Astfel, economia, mai ales industria reală actuală cere COMPETENȚĂ. Apoi banii din colaborări de cercetare dintre universități și firmele de profil sunt bine cântăriți în raport cu contractele finanțate de la bugetul statului.
2.O problemă majoră în universități este calitatea modestă, sub aspect profesional, a resursei umane. Acest handicap fac imposibilă îndeplinirea celor sesizate de dl Bologa.
Exemplu: majoritatea cadrelor didactice din învățământul superior tehnic, nu au performat în industrie, alții pur și simplu nici nu au avut contacte serioase cu industria pentru a-și fixa cunoștințele de inginer (au fost angajați imediat la terminarea studiilor, iar alții au lucrat 1-2 ani). În acest fel, pe fondul acestei deficiențe de competențe practice, apare ,,justificat” lipsa de contact cu industria reală. Timpul a trecut, ei au promovat în grad (pe bază teoretică, un fel de inginerie vorbită) și astăzi suntem aici.
Transformarea se întâmplă. Avem acum învățământ profesional cu aura de învățământ superior, ceea ce transforma paradigma: să fie educați pentru prezent, nu pentru viitor; sa fie consumatori, nu inovatori.
Alt negusor de vorbe goale. Matematica de liceu nu permite nici robotica, nici AI, nici securitate.
Despre un profesor bun se spune ca stie pedagogie iar despre altul care nu este asa bun „știe carte dar nu are pedagogie”.Sa înțeleg ca acum nu mai contează pedagogia și contează doar „meseria”.Poi da’ cum vine asta?