Unul din patru tineri de 15 ani din România a folosit țigări electronice sau vape – raport OCDE: Este una dintre cele mai mari rate din Europa

Consumul de tutun și produse alternative, în special țigări electronice și vape, rămâne extrem de ridicat în rândul adolescenților din România, potrivit raportului „OCDE Reviews of Health Systems: Romania 2025”, publicat de Ministerul Sănătății în decembrie.

Consumul de tutun clasic în rândul adolescenților nu s-a modificat între 2014 și 2022, aproape 23% dintre tinerii de 15 ani declarând că au fumat cel puțin o dată în ultimele 30 de zile, însă cea mai mare creștere a consumului de tutun se înregistrează la produsele alternative

Unul din patru tineri de 15 ani a folosit țigări electronice sau vape în 2022, una dintre cele mai mari ponderi din rândul țărilor OCDE europene, potrivit raportului

În populația generală, impactul tutunului asupra sănătății rămâne major, „fumatul a fost responsabil pentru 9% din totalul deceselor în România în 2021, un nivel similar cu media OECD de 10%.”

Rata fumatului în rândul adulților

18,7% dintre adulții din România fumau în 2019, peste media OCDE de 14,8%.”

Raportul subliniază diferențele semnificative între sexe, bărbații fumează de aproximativ patru ori mai mult decât femeile.

În ceea ce privește politicile publice, OCDE notează măsuri recente: „În 2024, guvernul a extins măsurile de control al tutunului prin interzicerea vânzării de țigări electronice, pliculețe cu nicotină și produse din tutun încălzit către persoanele sub 18 ani.”

Cu toate acestea, raportul arată că România nu a introdus ambalajul standardizat pentru produsele din tutun, iar nivelul de taxare este sub recomandările Organizației Mondiale a Sănătății.

Factorii de risc comportamentali și impactul asupra sănătății

„În 2021, 29% din totalul deceselor din România au fost atribuite factorilor de risc comportamentali, precum alimentația nesănătoasă, inactivitatea fizică, fumatul și consumul de alcool”, potrivit raportului OCDE.

România a intensificat treptat acțiunile de sănătate publică și prevenție, însă măsurile rămân sub nivelul ambițiilor asumate

În ultimii ani, România a acordat o atenție sporită strategiilor de sănătate publică și prevenție prin intermediul planurilor și proiectelor naționale. Programele naționale de sănătate publică, stabilite și finanțate de Ministerul Sănătății, organizează o serie de activități care vizează prevenirea bolilor netransmisibile (BNT) frecvente, precum bolile cardiovasculare și diabetul. Institutul Național de Sănătate Publică joacă un rol central în coordonarea activităților de prevenție la nivel populațional și în sprijinirea implementării strategiilor naționale de sănătate. Acesta desfășoară periodic campanii de promovare a sănătății pentru creșterea gradului de conștientizare și îmbunătățirea alfabetizării în domeniul sănătății privind principalii factori comportamentali de risc, precum obezitatea, consumul de alcool și tutun și inactivitatea fizică. Cu toate acestea, aceste eforturi nu reușesc adesea să ajungă la comunitățile rurale și izolate, potrivit raportului.

În anul 2020, Institutul a lansat un program de screening al riscului cardiovascular, finanțat din Fondul Social European, pentru introducerea evaluărilor complexe ale riscului de boli cardiovasculare la nivelul asistenței medicale primare, inclusiv pentru grupurile vulnerabile. În același an, Institutul a inițiat și proiectul „PDP1”, în colaborare cu Organizația Mondială a Sănătății și Norvegia, care s-a concentrat pe consolidarea îngrijirilor preventive la nivel comunitar. Rezultatele proiectului au inclus evaluări regionale ale nevoilor de sănătate, elaborarea de ghiduri pentru îngrijirea comunitară și crearea de instrumente de formare pentru medici, asistenți medicali comunitari și mediatori sanitari (Institutul Național de Sănătate Publică, 2023).

În cadrul angajamentelor asumate de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), a fost dezvoltat un nou cadru contractual pentru introducerea unui sistem de plată în funcție de performanță (pay-for-performance – P4P) și pentru reformarea mecanismului de remunerare a asistenței medicale primare. 

Negociat între Casa Națională de Asigurări de Sănătate, Ministerul Sănătății și principalii actori interesați, acest cadru acordă prioritate serviciilor preventive prin oferirea unor tarife de decontare mai ridicate comparativ cu serviciile curative. Un element central al acestui cadru este „riscograma” – un chestionar de screening pentru adulți, implementat mai vizibil în anul 2024. 

Riscograma permite medicilor de familie să evalueze pacienții cu vârsta de 40 de ani și peste pentru o gamă largă de boli și factori de risc, inclusiv boli cardiovasculare, cancer, diabet, boli renale, hipercolesterolemie, consum de alcool și tutun. Medicii de familie care efectuează anual riscograma la pacienții cu vârsta de 40 de ani și peste au început să primească plăți P4P începând cu anul 2025. Cu toate acestea, nivelul de participare a fost până în prezent sub așteptări. Alfabetizarea redusă în domeniul sănătății în rândul populației-țintă și caracterul oportunist al programului determină o participare limitată, iar inițiativa nu și-a demonstrat încă pe deplin potențialul de a îmbunătăți acoperirea serviciilor preventive.

Strategia Națională de Sănătate 2023-2030 prevede planuri de modernizare a serviciilor de sănătate publică și realizarea unor investiții substanțiale în prevenția primară, cu accent pe reducerea poverii bolilor asociate principalilor factori comportamentali de risc. Strategia își propune să consolideze coordonarea și integrarea serviciilor prin rețele teritoriale funcționale pentru principalele boli cronice, contribuind astfel la reducerea mortalității evitabile. 

Totuși, aceste ambiții nu sunt încă susținute de acțiuni concrete sau de o abordare suficient de multisectorială a determinanților sănătății. Persistă lacune semnificative în abordarea nivelurilor ridicate de risc alimentar, fumat și consum de alcool din România. Este necesar un accent mai mare pe inițiative susținute de alfabetizare în domeniul sănătății și pe măsuri preventive pe termen lung pentru a sprijini progrese semnificative în controlul bolilor netransmisibile.

România se bazează în principal pe fonduri provenite din proiecte ale Uniunii Europene și din alte proiecte internaționale pentru a realiza progrese în domeniul sănătății publice și prevenției, în condițiile în care ponderea alocată prevenției în bugetul sănătății rămâne redusă. Țara alocă o pondere mai mică din cheltuielile de sănătate pentru prevenție comparativ cu media OCDE (1% față de 3% în anul 2023), ceea ce limitează implementarea unor politici de sănătate publică sustenabile pentru abordarea bolilor netransmisibile și a factorilor lor de risc.

Bugetul alocat programelor naționale de sănătate publică a stagnat în ultimul deceniu (0,86 miliarde lei – 0,17 miliarde euro în anul 2024), în timp ce bugetul programelor curative a crescut cu 230% (până la 12,20 miliarde lei – 2,45 miliarde euro în anul 2024), potrivit Ministerului Sănătății. 

Această evoluție ridică semne de întrebare cu privire la sustenabilitatea politicilor de sănătate publică. 

Reorientarea către prevenție va necesita, prin urmare, realocarea unei părți mai mari din bugetul și resursele din sănătate către activități de sănătate publică, îmbunătățirea alfabetizării populației în domeniul sănătății, crearea de inițiative care să orienteze comportamentele către alegeri mai sănătoase (precum campanii publice, reglementarea publicității și a punctelor de vânzare pentru tutun și alcool și măsuri fiscale), precum și o colaborare mai strânsă cu furnizorii de asistență medicală primară pentru creșterea rolului acestora în promovarea sănătății și prevenirea bolilor, conform raportului.

ID 77575498 © Darinina | Dreamstime.com/ Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.

DOCUMENT OECD Reviews of Health Systems: România 2025