Unul din trei elevi de la oraş suferă de boli cronice – cea mai mare rată din ultimi 10 ani, raport INSP. Cele mai frecvente afecţiuni

3.044 de vizualizări
FOTO: pixabay.com
Numărul cazurilor noi de boli cronice la elevi şi studenţi din în anul şcolar 2017-2018 a fost de 28,1%, potrivit raportului făcut de Centrul Naţional de Evaluare şi Promovare a Stării de Sănătate din INSP. Au fost consultaţi 592.551 de copii şi tineri, iar dintre ei 166.768 sufereau de o boală cronică, potrivit sursei citate. Raportul arată că procentul copiilor bolnavi din mediul urban (31%) este dublu faţă de cel din mediul rural (14,6%), şi a ajuns la cea mai mare valoare din ultimii 10 ani. De asemenea, s-au observat mai multe cazuri în rândul fetelor decât în rândul băieţilor, atât la oraş cât şi la sat.

Pe clase, în şcolile din oraşe prevalenţa cea mai mare a bolilor cronice se înregistrează la clasa a VIII-a, unde sunt 41,8% din cazurile descoperite de medici. Un procent important de îmbolnăviri este depistat şi în  rândul studenţilor – 36,1. Tot în mediul urban, la clasa a IV-a (34,2%) şi la clasa a XII-a (32,7%), precum şi la şcoala profesionala (31,3%), în jur de o treime dintre elevii consultaţi sufereau de diverse afecţiuni.

Asta în timp ce în mediul rural la clasa a XII-a (24,2%) este cea mai mare prevalenţă a bolilor.

De ce boli suferă elevii

Principalele afecţiuni cronice întâlnite la preşcolarii şi elevii studiaţi la nivel de ţară sunt viciile de refracţie – 25,2% la oraş şi 13,2% la sat. Asta înseamnă deficienţe de vedere, iar acestea apar atunci când razele de lumină care intră în ochi nu sunt focalizate corespunzator pe retină. Se manifestă sub forma de miopie, hipermetropie şi astigmatism, la care se adaugă presbiopia, deteriorarea vederii de aproape. Toate tulburările de vedere pot da durere de cap, ameţeală, lăcrimare, înroşirea ochilor, vedere neclară, dificultăţi la citire.

O altă afecţiune este obezitatea de cauza neendocrină, cu ponderi asemănătoare în funcţie de mediu – 11,7% în şcolile din mediul urban şi 11,2% în cele din rural.

În timp ce la oraş a treia cea mai întâlnită afecţiune este „deformările câştigate ale coloanei vertebrale” (7,65%), la şcolile din sate este hipotrofia ponderala (10,3%).

Autorii studiului remarcă faptul că problemele cu vederea şi cu obezitatea cresc odată cu vârsta până la clasa a XII-a în cazul elevilor de la oraş, în timp ce pentru cei de la sate prevalenţa problemelor de vedere creşte doar până în clasa a VIII-a, după care scade.

Studiul trage un semnal de alarmă: afecţiunile afectează rezultatele elevilor

„Procentul destul de mare al copiilor cu afecţiuni cronice şi al celor cu dezvoltare fizică dizarmonică trebuie să dea de gândit tuturor celor care se ocupă de sănătatea şi dezvoltarea fizică armonioasă a copiilor şi tinerilor”, potrivit raportului.

Toate aceste afecţiuni şi deficienţe ale nivelului dezvoltării fizice au un mare răsunet asupra capacităţii de adaptare la efort a copiilor, deci cu implicaţii majore asupra procesului instructiv-educativ şi mai ales asupra rezultatelor obţinute de elevi, se mai arată în documentul INSP.

Ce condiţii din şcoală pot provoca sau agrava afecţiunile elevilor

Raportul recomandă celor care au în administrare şcolile să găsească din timp toţi acei factori care pot genera, favoriza sau agrava aceste deficienţe pe care starea de sănătate a elevilor le poate avea.

  • marile şi frecventele deficienţe ale mobilierului şcolar (necorespunzător vârstei şi mai ales scopului)
  • nerespectarea curbei de efort a elevilor la întocmirea programelor şcolare şi la programerea tezelor şi lucrărilor
  • un iluminat artificial necorespunzător în sălile de clasă, ateliere şi laboratoare
  • în sezonul rece imposibilitatea asigurării unei temperaturii optime in desfăşurarea activităţilor şcolare

Datele au fost furnizate INSP de medicii din cabinetele şcolare, iar raportul menţionează faptul că nu au trimis date cei din Ilfov. De asemenea, din 9 judeţe – Covasna, Brăila, Braşov, Olt, Mehedinţi, Prahova, Teleorman, Maramureş şi Botoşani nu au fost trimise deloc date din rural, fiindcă în satele din aceste judeşe reteaua de medicină scolară este „aproape inexistentă„, notează documentul. Pe lângă asta, „medicii de familie nu sunt solicitaţi sau nu au contracte cu şcolile” pentru a-i consulta pe elevi.

FOTO: Image by skeeze from Pixabay


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Ministrul Educației, despre refuzul unor primari de a deconta naveta profesorilor: Voi avea o discuție cu premierul, să vedem cum putem ajunge la primari astfel încât să le spunem că nu e o chestiune „dacă vrei sau nu”, e vorba de legalitate

Ministrul Educației spune că plata navetei pentru profesori „nu e o chestiune dacă vrei sau nu, e vorba de legalitate”. Întrebat în conferința de presă din 26 iunie de reporterul…
Vezi articolul

Doi profesori arată că Ministerul Educației minte și că nu sunt în comisiile de planuri-cadru decise de Ligia Deca prin ordin de ministru, a căror componență a fost trimisă Parlamentului: „Informația este falsă”

Profesoara Ema Patrichi și profesorul Constantin Lomaca reclamă faptul că informațiile din anexele Ordinului Ministrului Educației Ligia Deca Nr. 6739/2023, privind componența grupurilor de realizare/revizuire a planurilor-cadru, conțin în mod…
Vezi articolul

Suedia, țara cu peste 1.500 de morți din cauza COVID-19, nu a închis școlile și grădinițele. Educatoare româncă în Stockholm: Au calculat că 25% din personalul din spitale ar fi blocat, dacă ar trebui să stea acasă cu copiii care nu mai pot veni la școală sau la grădiniță

Suedia este țara europeană care încă nu a închis școlile și grădinițele. Au o rată foarte mare de decese și îmbolnăviri de COVID-19 – la ora publicării acestui articol erau…
Vezi articolul

VIDEO Copiii se simt singuri și izolați la școală, profesorii nu îi întreabă și nu discută cu ei despre problemele personale, spune Alina Sava, expert în Educație al Băncii Mondiale. Diriginții vor avea rol central în programul de reducere a abandonului școlar, vor fi formați să devină „coacher” pentru clasele lor și vor introduce date în SIIIR pentru care vor fi plătiți

„Copiii, când au fost întrebați dacă discută despre problemele lor personale cu cineva din școală, ei au spus că nu, ceea ce este foarte greu. Ne-am dat seama că ei…
Vezi articolul