VIDEO Cîmpeanu: Competențele dobândite din învățarea informală și nonformală, alături de competențele formale, trebuie să fie certificate și recunoscute pe piața muncii / Curriculumul la decizia școlii trebuie să constituie un procent mai mare din numărul total de ore

Competențele dobândite din învățarea informală și nonformală, alături de competențele obținute din învațarea formală, trebuie să fie certificate și recunoscute pe piața muncii, a declarat ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, la dezbaterea “Viitorul educației și al muncii în era 4.0. Ce ne rezervă viitorul?”, organizată de PwC România. Oficialul a spus și că, în opinia sa, curriculumul la decizia școlii trebuie să constituie un procent mai mare din numărul total de ore și să fie adaptat zonei în care este școala.

Cele mai importante declarații:

• De ceva vreme, omenirea se confruntă cu patru tendințe: globalizarea, schimbarea demografică, schimbarea climatică și susținerea accelerată automatizări și digitalizării. Perioada pe care o traversăm acum nu a avut influențe nici asupra schimbărilor demografice și nici a celor climatice și nici asupra globalizării. A avut însă efecte asupra acelei automatizări și asupra digitalizării.
• Sistemele de educație sunt sisteme inerțiale peste tot în lume, dincolo de faptul că în toate statele sunt cele mai mari sisteme publice, în România are aproape 4 milioane, 3,9 milioane de elevi, 550.000 de studenți și 350.000 de angajați, deci iată cât de mare este sistemul.
• Dincolo de dimensiunea foarte mare, inerția specifică este generată de faptul că deciziile corecte în educație necesită o perioadă de timp cel puțin mediu, spre deosebire de deciziile pe care oricare dintre dumneavoastră le luați în mod corect în companiile pe care le conduceți și efectele se văd într-o perioadă de câteva luni, un an-doi.
• În sistemul de educație trebuie consecvența și coerență, ne-a lipsit în sistemul de educație din România acest lucru, coerența. Competențe există, există foarte multe plusuri, dar la nivelul coerenței am stat rău.
• Și e un lucru care trebuie remediat.
• Ați prezentat un studiu OECD care spune că 14% din joburi riscă să meargă pronunțat, dacă nu total, spre automatizare sau digitalizare, în timp ce 32% dintre meserii, studiu făcut la nivelul țărilor OECD, vor suferi schimbări radicale. Deci iată că aproape jumătate, 46% vor merge masiv către digitalizare automatizare sau vor suferi schimbări radicale. 
• Cu cine faci toate lucrurile astea? Cu cei care sunt formați de sistemul de educație.
• Sistemul de educație, în care spre deosebire de alte perioade istorice în care puteai să faci educație pentru Educație, educație pentru a fi educat și atât, acum educația trebuie făcută pentru dezvoltare, după aceea trebuie făcută pentru progresul societății, pentru dezvoltarea economică, vedem, pentru a produce acele resurse ce trebuie să se întoarcă pentru a finanța din nou educația și cercetarea.
• Mai este încă o concluzie OECD: obiectivele de dezvoltare economică și socială vor putea fi atinse atunci când România va putea să implementeze un sistem echitabil și va reuși să ridice nivelul de educație al tuturor, fără a neglija performanța, totuși aceasta este problema cea mai extinsă problema accesului la educație, la o educație care să fie finalizată cu competențe. 
• Ar trebui să avem o susținere mult mai puternică a competențelor (n.red obținute din învățarea) nonformală și informală. Sistemul de educație ar trebui să aibă mecanisme de monitorizare a nevoilor angajatorilor, de anticipare, împreună cu angajatorii, a acestor nevoi de formare, este un prim lucru.
• Odată ce ai identificat într-un parteneriat cu angajatorul, ai aceste nevoi de formare în mod corect.
• Al doilea lucru care se poate face și trebuie să fie făcut este acela al curriculumului. Deci pentru acele nevoi de formare să vii să răspunzi prin programe de formare. Programe de formare care într-adevăr trebuie să fie adaptate.
• Curriculumul la decizia școlii trebuie să constituie un procent mai mare din numărul total de ore. Curriculumul la decizia școlii ținând seama de specificul zonei, pentru că iarăși pandemia a scos în evidență diferențe foarte mari din perspectiva predării online între zone, între școli chiar și între elevi în aceeași clasă. Deci acest curriculum la decizia școlii se poate adapta mai ușor, poate fi mai flexibil în raport cu nevoile angajatorilor. Acesta este un al doilea lucru absolut esențial.
• Al treilea, un mediu de învățare adecvat care este extrem de important și pot să vă dau foarte multe exemple de nu e bine. Într-un mediu de învățare adecvat iarăși este nevoie de parteneriat între educație și angajatori. Avem o oportunitate, dincolo de oportunitățile în general existențe despre care ar trebui să vorbim mai mult legate de această criză pe care o traversam avem o oportunitate majoră și sigur nu trebuie exagerată, dar totuși Planul Național de Redresare și Reziliență, prin modul în care se dorește a funcționa și prin sumele pe care Ministerul Educației sunt îndreptățit să cred că le va avea la dispoziție – suntem în plină negociere cu Comisia Europeană, am ajuns acum la 4,4 miliarde de euro din cele 30. Deci o oportunitate maximă pentru a crea medii de învățare adecvate.
• Al patrulea lucru care se poate face în sistemul de educație este acela al monitorizării inserției absolvenților. Mecanisme eficiente și monitorizare reală și nu aproximativă.
• Educația adulților ar trebui să crească de la 1,3 la sută la 47 la sută, rata de alfabetizare digitală nu trebuie să fie mai mică de 15 la sută, este o altă țintă. Analfabetismul funcțional maximum 15 la sută, părăsirea timpurie a școlii maximum 9 la sută, deci sunt niște ținte extrem de ambițioase, dar ăsta este cu totul alt subiect.
• Încep prin a susține ceea ce am spus încă de la început, competențe informale și nonformale alături de competențele formale. Acestea trebuie să fie certificate și recunoscute pe piața muncii. Sistemul de educație din România și alte sisteme de educație au această problemă a dezvoltării insuficiente a mecanismelor de recunoaștere și certificare a competențelor nonformale, învățate în mediul nonformal și mă refer aici la competențe, de exemplu, achiziționate prin experiența la locul de muncă. Este vorba de, cu titlu de exemplu, de capacitatea de lucru în echipă, de capacitatea de a gestiona proiecte, de inițiativă, de responsabilitate, acestea sunt competențele nonformale pe care unii le au într-o măsură în mare, alții le au mai puțin. Lucrurile astea trebuie să fie certificate și cred că este un interes comun cu angajatorii. Mai apoi sigur, sunt competențele informale. 

La dezbaterea PwC participă și Ela Moraru, Country Manager Google, Sergiu Manea, CEO BCR, Adrian Mihai, CEO Fan Courier și va fi găzduit de Ionuț Simion, Country Managing Partner PwC România și Daniel Anghel, Lider servicii fiscale și juridice.

Au intervenții Oana Munteanu, Director PwC România, Anda Rojanschi, Partener D&B David și Baias și Cornelia Bumbăcea, Partener PwC România.

Evenimentul face parte dintr-o serie de cinci dezbateri pe teme esențiale pentru mediul de afaceri pe care PwC România le organizează în 2021, când marchează 30 de ani de activitate pe piața locală.