De la haine și gadgeturi la experiențe cu prietenii, cei mai mulți copii și adolescenți din România cheltuiesc banii imediat ce îi primesc. Doar câțiva reușesc să îi strângă pentru un obiectiv mai mare, iar economisirea rămâne o excepție – asta arată, printre altele, studiul realizat de Institutul de Științe ale Educației pentru analiza situației burselor școlare, publicat în iulie 2025. Au fost chestionați 9.201 de elevi bursieri, adică elevi care aveau propriile lor surse de venit în anul școlar 2024-2025.
Un studiu făcut de VISA în 2023 despre Generația Alpha, pe un eșantion de 500 de copii cu vârste între 8 și 14 ani, în România, arăta că 88% dintre participanți își doreau să fie propriii șefi sau să aibă propria afacere, iar mai mult de trei sferturi (78%) spuneau că au câștigat deja bani pe cont propriu în ultimul an, mulți folosind tehnologia pentru a-și spori veniturile. Aproape o treime credeau că în viitor vor lucra cu inteligența artificială și realitatea virtuală, ceea ce arăta nu doar o deschidere către noile tehnologii, ci și o nevoie clară de a învăța să gestioneze responsabil banii încă de mici.
În același timp, cercetările OECD din studiile PISA 2022 confirmă că interesul pentru educația financiară a tinerilor, la vârsta de 15 ani, crește. Ei reclamă faptul că instrumentele prin care își pot exersa practic responsabilitatea financiară sunt puține. Din păcate România nu a optat pentru testarea alfabetizării financiare prin acea sesiune din 2022, dar anul acesta PISA a inclus si chestionarele de financial literacy, așa că în decembrie 2026 vom avea primele rezultate despre gradul de alfabetizare financiară la tinerii români de 15 ani.
În prezent, în curriculumul românesc de gimnaziu, educația antreprenorială/financiară este parte din disciplina obligatorie educație socială la clasa a VIII-a cu o oră pe săptămână, din anul școlar 2021-2022. Sunt elemente răzlețe de educație financiară și în învățământul primar, există mai multe opționale pe care unii profesori le folosesc la clasă.
Deocamdată, în contextul actual, formarea comportamentului responsabil față de bani sau de situații financiare rămâne în sarcina părinților, pentru cei mai mulți copii și tineri. Pe măsură ce cresc, copiii își doresc autonomie financiară, vor să plătească singuri la magazin, să comande online, să își planifice micile cheltuieli fără a depinde prea mult de portofelul părinților. Tensiunile sunt însă inerente atunci când copilul cere libertate, dar părintele se teme să nu piardă controlul.
Inițiativele private sunt însă mult mai numeroase și în creștere, când vine vorba despre instrumente și informații financiare pentru copii și tineri. În România, ideea conturilor și cardurilor pentru copii a luat avânt abia în ultimul deceniu, odată cu digitalizarea accelerată a băncilor și interesul tot mai mare pentru educația financiară timpurie. Dacă la început existau mai ales pachete bancare pentru studenți și tineri majori, acum băncile au coborât pragul de vârstă până la 10 ani.
Modul modern de a gestiona „banii de buzunar” nu exclude complet numerarul, dar pentru generațiile de nativi digitali contul, cardul virtual sau fizic, aplicațiile bancare pentru gestiunea acestora sunt lucruri firești. Iar părintele poate urmări cheltuielile și poate seta limite, adică păstrează controlul discret.
Cei de la ING Bank au un astfel de produs financiar dedicat copiilor între 10 și 18 ani, care le oferă acces la card și la propria aplicație Home’Bank, dar într-un cadru sigur, supravegheat de părinți. Este vorba despre ING Young.
Libertatea și autonomia în acest caz înseamnă că pot avea un card fizic sau virtual pe numele lor, pot plăti online și în magazine, pot retrage sau depune bani la ATM, iar dacă părintele deschide și un cont de economii, au propria „pușculiță digitală”. Cardul este gratuit, aplicația este gratuită, iar experiența e la fel de modernă ca pentru un adult – inclusiv posibilitatea de a plăti cu telefonul sau cu ceasul smart, după 16 ani când își pot pune cardul în portofelul electronic.
Pentru părinți, contul principal rămâne pe numele lor, ei stabilesc limitele de tranzacționare, pot bloca sau debloca cardul copilului și pot vedea în orice moment toate tranzacțiile. Totul este transparent și fără costuri suplimentare.
Tutorialul pentru deschiderea gratuită a contului:
În acest fel, un copil poate învăța să își gestioneze singur banii, dar într-un cadru educativ și controlat, în care părintele are în continuare ultimul cuvânt. ING Young poate fi văzut și folosit exact ca un exercițiu practic de educație financiară, care completează golurile semnalate de studii și pregătește tinerii pentru viața de adult.
Pentru a face experiența și mai atractivă, ING și VISA au lansat în vara aceasta o campanie adresată celor care folosesc cardurile ING Young. Între 20 iulie și 30 septembrie 2025, tranzacțiile realizate cu aceste carduri intră automat în tragerea la sorți pentru o excursie all-inclusive la Disneyland Paris. Regulamentul de concurs este pe site-ul băncii.


Premiile puse în joc sunt 10 pachete de tip „family”, fiecare pentru doi adulți și doi copii. Fiecare pachet include cazare la hotel tematic Disneyland, acces în parcurile de distracții, transport cu avionul pe ruta București–Paris și transferuri locale, precum și un Photopass Disneyland pentru amintiri de familie. Valoarea unui astfel de pachet este de aproximativ 25.000 de lei.

1 comment
dar de când moda asta : bani de cheltuit pe gadgeturi ,!?!
de aici , de la „independența” asta și pana la cumpărat vapeuri cu canabis e doar un click./ a se vedea cazul d la Iași și câte ori mai fi.
chiar trebuie sa i învățăm cu bani pe mana cat timp ei nu au discernământul format și nici nu șimt cum se face banul dar învață deja sa l cheltuie?!