În fiecare an, la 24 ianuarie, este sărbătorită Ziua Unirii Principatelor Române, fiind marcat momentul unirii Moldovei cu Ţara Românească (1859) sub conducerea domnitorului Alexandru Ioan Cuza (1859-1866), potrivit Agerpres. Acest eveniment major în istoria ţării noastre a reprezentat primul pas făcut pentru realizarea unui stat naţional unitar român.
Problema regimului politic al Moldovei şi Ţării Româneşti a fost dezbătută, pentru prima dată, în cadrul unui for internaţional, cu prilejul lucrărilor Conferinţei internaţionale de la Viena (3/15 martie – 23 mai/4 iunie 1848), la care au trimis reprezentanţi Imperiul Otoman, Marea Britanie, Franţa, Austria şi Rusia. În favoarea acestui proces s-au pronunţat reprezentanţii Franţei şi Rusiei iar împotrivă cei ai Austriei şi Imperiului Otoman, notează lucrarea “Istoria României în date” (Editura Enciclopedică, 2003).
Potrivit Agerpres, Domnia lui Alexandru Ioan Cuza, deşi scurtă şi agitată de tensiuni politice, a pus bazele politice, economice, sociale şi culturale ale României moderne. Între 1859-1861, Cuza a domnit cu două guverne, două Adunări, trecând dintr-o capitală într-alta (aşa cum stabilise Convenţia de la Paris din august 1858), conform volumului “O istorie a românilor” (Ion Bulei, Editura Meronia, 2007).
La 28 decembrie 1858/9 ianuarie 1859 erau deschise, în Moldova, lucrările Adunării elective. Au fost validate mandatele a 55 de deputaţi. Deputaţii majorităţii s-au întrunit, în seara zilei de 3/15 ianuarie 1859, pentru a se pune de acord asupra persoanei candidatului comun. După mai multe ore de dezbateri, a fost propusă candidatura lui Alexandru Ioan Cuza, care a fost acceptată în unanimitate de deputaţii prezenţi. Adunarea electivă s-a întrunit la 5/17 ianuarie 1859, pentru a-l alege pe domn, prin vot deschis. Alexandru Ioan Cuza a întrunit unanimitatea voturilor celor 48 de deputaţi prezenţi.
Alegerile pentru Adunarea electivă s-au desfăşurat, în Ţara Românească, între 8/20 şi 12/24 ianuarie 1859. Deputaţii conservatori au obţinut 46 din cele 72 de mandate existente. Lucrările Adunării elective s-au deschis în ziua de 22 ianuarie/3 februarie 1859 într-o atmosferă incendiară. Sediul reprezentanţei naţionale era înconjurat de mii de oameni. În noaptea de 23 spre 24 ianuarie, membrii Partidei Naţionale s-au reunit la hotelul “Concordia” din Bucureşti unde, atât deputaţii majorităţii conservatoare cât şi cei ai Partidei naţionale, căutau o soluţie. În cele din urmă, la propunerea lui Dimitrie Gr. Ghica, a fost adoptată soluţia dublei alegeri, reprezentând cea mai bună cale de depăşire a impasului.
Lucrările Adunării s-au reluat în dimineaţa zilei de 24 ianuarie/5 februarie 1859, la ora 11.00. În numele Partidei naţionale, avocatul Vasile Boerescu a cerut o şedinţă secretă, în cadrul căreia a pledat în favoarea principiului Unirii şi, subliniind legalitatea actului, în conformitate cu “spiritul Convenţiei”, a propus alegerea lui Alexandru Ioan Cuza şi ca domn al Ţării Româneşti. Reveniţi în sala de şedinţe, cei 64 de deputaţi, prin votul lor, l-au consacrat pe Alexandru Ioan Cuza ca domn al Ţării Româneşti. S-a realizat astfel unirea de fapt a celor două Principate. Prin acest act politic al dublei alegeri, fără a se încălca formal prevederile Convenţiei de la Paris, naţiunea română a obţinut o victorie importantă în realizarea statului modern român. Alexandru Ioan Cuza a ajuns la Bucureşti, la 8/20 februarie 1859, unde a fost primit cu mult entuziasm, mai notează lucrarea “Istoria României în date” (Editura Enciclopedică, 2003), scrie Agerpres.
Proiectul de lege pentru declararea zilei de 24 ianuarie – Ziua Unirii Principatelor Române, zi de sărbătoare naţională, a fost adoptat de Senatul României la 2 iunie 2014. Camera Deputaţilor a adoptat, la 3 decembrie 2014, Legea nr. 171/2014 pentru declararea zilei de 24 ianuarie – Ziua Unirii Principatelor Române. Preşedintele Traian Băsescu a semnat decretul de promulgare la 16 decembrie 2014. Potrivit Legii nr. 171/2014, autorităţile administraţiei publice centrale şi locale pot organiza şi sprijini logistic şi material manifestări cultural-artistice dedicate acestei zile. La 6 septembrie 2016, plenul Camerei Deputaţilor a adoptat un proiect de lege, care completează Codul muncii, prin care ziua de 24 ianuarie – Ziua Unirii Principatelor Române a fost declarată sărbătoare legală nelucrătoare.
Iată o parte din evenimente ce sunt organizate astăzi, potrivit anunțului Ministerului Culturii:
- „La Iași, în contextul Zilei Unirii Principatelor Române, vor putea fi vizitate Muzeul Unirii și Palatul „Alexandru Ioan Cuza” de la Ruginoasa, în ziua de 24 ianuarie, cu program normal de vizitare.
- Naționalul ieșean va sărbători Ziua Unirii Principatelor Române împreună cu Teatrul Național „Mihai Eminescu” din Chișinău.
- Teatrul Național din Timișoara a programat spectacolul „Proștii sub clar de lună” de Teodor Mazilu, în regia lui Ion-Ardeal Ieremia, începând cu ora 19:00, 24 ianuarie.
- În Capitală, Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” organizează evenimentul „Hora Unirii – 163 de ani de la Unirea Principatelor Române (24 ianuarie 1859)”, care include expoziția „Hora Unirii”, ce pune în valoare colecțiile de patrimoniu ale muzeului, dar și ateliere pentru copii.
- Muzeul Național de Istorie a României va expune, cu prilejul celebrării acestei zile, una dintre capodoperele aflate în patrimoniul muzeului, lucrarea pictorului Theodor Aman „Proclamarea Unirii. 24 ianuarie 1859”. Accesul vizitatorilor va fi gratuit în 24 ianuarie, conform programului obișnuit de vizitare, 09:00-17:00, cu ultima intrare la 16:15.”
R.P.
Ioana Nicolescu
Redacția
