“3 înainte de mine”: Strategie de predare pentru îmbunătățirea capacității unui elev și soluționare a problemelor / Elevii ar trebui să consulte trei perspective înainte să ceară ajutorul unui profesor

7.241 de vizualizări
3 inainte de mine strategie de predare si invatare
Foto: Pexels.com
O simplă strategie de aplicat la clasă, atât legată de predare, cât și de învățare, sugerează că elevii ar trebui să consulte trei resurse înainte să ceară ajutorul unui profesor, atunci când întâmpină o dificultate, conform publicației TeachThought. Strategia “3 înainte de mine” are să aducă independență și o mai bună descurcare în situații similare, dincolo și după școală.

Tehnica sugerează că, atunci când elevii “se blochează”, mai întâi trebuie să încerce să rezolve problema în trei moduri diferite înainte să ajungă la sprijinul unui cadru didactic. “Acest lucru va face problematica mai flexibilă. Putem cere elevului să caute o persoană și două resurse sau două persoane și o resursă.

De asemenea, putem grupa elevii și să cerem celui în nevoie să discute cu câte unul din fiecare grup (se pot grupa după abilități, factori sociali, domeniu de cunoștințe etc.)”, se notează în articol.

Abilitățile elevilor de a rezolva probleme atât în mod independent, cât și prin colaborare sunt componente foarte importante într-o clasă modernă și eficientă. Atunci când elevii “se blochează”, nu știu încotro să meargă sau ce să facă în continuare, profesorul este, în general, primul om consultat.

Dar într-o sală de clasă – virtuală sau cu prezență fizică – deseori aceștia pot rezolva singuri problema sau pot primi ajutor de la mai multe surse. Pentru a oferi o mai mare putere elevilor în această eră a informației, este necesar să se dezvolte la elevi disponibilitatea, abilitatea și tendința de a trece prin sarcini și informații complexe.

Ce necesită tehnica “3 înainte de mine?”

Această abordare necesită ca elevii să dezvolte o psihologie sănătoasă (adică să creadă că pot) și să exerseze în timp pentru a o construi ca pe un reflex de învățare. De asemenea, necesită dinainte existența unor “răspunsuri” reale, perceptibile în clasă: colegi de clasă pe care îi cunosc mai bine, cărți, un motor de căutare online, enciclopedii etc. “Blocajul” nu trebuie să fie de factură școlărească, evident.

Dacă este vorba despre o chestiune legată de o procedură sau direcție în clasă, “3 înainte de mine” este o strategie imediată și chiar mai eficientă. Dacă problema se bazează pe abilități sau conținut, probabilitatea ca profesorul să trebuiască să se implice este, încă, mai mare, dar este totuși mai mică de 100% (așa cum este înainte aplicarea strategiei), întrucât ceilalți doi stâlpi preiau din sarcină.

De-a lungul timpului, această abordare poate fi un bun punct de plecare pentru trecerea elevilor de la “învățați să faceți” la “învățați să faceți bine”. Dincolo de stăpânirea cunoașterii conținutului și capacitatea de a gândi critic, studenții au nevoie, de asemenea, de timp (din punct de vedere al experienței) pentru a crește în alte domenii și pentru a-și dezvolta capacitatea de cititori, scriitori și gânditori. Elevii află mai multe în relația cu și alături de colegii lor, mai degrabă decât în comparația cu ei.

Doar prin independență față de instituții și de adulți putem crea o societate care poate să crească și să își rezolve provocările constante. Să evolueze mai degrabă decât să se repete. Modelele progresive de predare și învățare trebuie să se bazeze pe principiul “oamenii mai întâi” și să se concentreze pe ajutarea indivizilor să își dezvolte capacitățile de a rezolva probleme pe cont propriu. Bineînțeles, “3 înainte de mine” nu este o tactică care schimbă total lumea. Este pur și simplu un pas către învățarea autodidactă a elevului, construită în jurul unui mediu de învățare auto-organizat.

Concluzii

În școală, elevii mai degrabă învață lucrurile în relație cu adulții și cărțile, decât în relație cu natura, obiectele ori alte împrejurări. În loc să descriem învățarea în note/grade pentru înțelegere, profunzime sau complexitate, noi identificăm doar reușita și notăm ceea ce se învăță prin teste subiective referitoare la cât de bine s-au descurcat elevii în anumite obiective din programă. Ar trebui să punctăm cât de bine elevii identifică problemele, caută resurse și le folosesc, să punctăm perseverența în nesiguranța în care pășesc și, peste timp, să învățăm cum să învățăm.

Pe când “3 înainte de mine” nu rezolvă mereu problematici complexe despre “înțelegere”, utilizarea tehnicii constant, în timp, poate ajuta elevii să dobândească o cunoaștere amplă asupra a cum pot să își construiască un mediu mai sănătos de învățare, atât pentru ei, individual, dar și pentru lucrul lor la clasă cu profesorii îndrumători.

Foto: Pexels.com


2 comments
  1. Eu zic să scoatem profesorii de tot din ecuație. Să nu.i mai întrebe nimeni, nimic. Să fim toți autodidacți şi experți în opinii.

  2. Generatiile care erau foarte bine pregătite, cam asa lucrau.
    Întâi se străduiau sa rezolve problemele (sa zicem de matematica), apoi se inspirau din indicațiile șah rezolvarea de la sfârșitul cărții respective, dacă nivelul lor era atât de jos încât nici asa nu se descurcau, contactau un coleg mai pregătit la matematica, sa ii ajute.
    Cam asa se proceda. Adică elevii fără handicap intelectual, asa se descurcau. Și progresau. Si nu erau analfabeti funcționali, din moment ce depuneau munca, efort, strădanie sa înțeleagă și sa rezolve la tot pasul.
    Vad ca acum e nevoie ca un elev sa le explice altor elevi cum arata normalul.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Prodecanul Facultăţii de Teologie, Vasile Răducă: „Am răspuns în calitate de preot ortodox, nu pot să justific nişte lucru pe care Biserica nu le permite”

Prodecanul Facultăţii de Teologie Ortodoxă din cadrul Universităţii Bucureşti, profesorul universitar doctor Vasile Răducă a declarat pentru ştirileprotv.ro că cele trei răspunsuri controversate pe care le-a dat la Radio Trinitas…
Vezi articolul

Situația de la Școala Gimnazială nr. 51 din București, unde zeci de părinți au stat la coadă joi noaptea pentru a-și înscrie copilul la programul Școală după școală: Sunt 168 de locuri aprobate de ISMB. “Vineri la ora 12, erau pe listă peste 180 de copii în așteptare”, spune un părinte / Înscrierile se fac și luni

Peste o sută de părinți ai elevilor înscriși la școala Gimnazială numărul 51 din Capitală, din sectorul 2, au stat de coadă în fața unității de învățământ, de joi noapte,…
Vezi articolul