În medie, elevii din România nu au competențe în interpretarea unei informații, în formarea unor idei proprii și integrarea acestora în contextul dat prin interpretarea și argumentarea unor ipoteze, nu pot stabili asemănări și diferențe între personaje, fapte sau concepte, nu pot identifica și forma concluzii pe baza detaliilor accesate și nu pot trata informația în raport cu un context general, cu o realitate recognoscibilă sau posibilă (trecută, actuală sau viitoare), este una dintre concluziile Raportului național privind nivelul de literație din România. Testele au fost completate de peste 47.000 de elevi din toate regiunile țării pe o perioadă de 15 luni.
- Competențele de literație reflectă capacitatea unei persoane de a relaționa cu un text. Cititorul competent înțelege și interpretează textul – chiar la prima citire atentă – în detaliu și nuanțat, utilizează informațiile din el, evaluează conținutul ideatic și forma sa, reflectează asupra sa și interacționează cu el pentru a-și atinge scopurile, a-și îmbogăți cunoștințele și a-și amplifica potențialul, precum și pentru a participa la viața societății (OECD, 2018).
- Colectarea datelor cu ajutorul testelor BRIO s-a realizat pe o perioadă de 15 luni, în intervalul Ianuarie 2021 – Aprilie 2022
- cuvântul „literație” nu există în Dicționarul ortografic ortoepic si morfologic (DOOM), care reprezintă norma limbii române.
Spre deosebire de testele PISA care măsoară nivelul de literație pentru categoria de vârstă de 15 ani, testele de evaluare făcute prin platforma gratuită Alfabetar sunt aplicate pe copiii la școală între 6 -14 ani. Testele au fost făcute atât la sate cât și la orașe, în format digital sau la clasă. Au răspuns un eșantion de 47. 000 de copii începând din ianuarie 2021 testul de literație. Acest test măsoară competențele de literație pentru elevii claselor I-VIII.
Rezultatele testelor arată că elevii din România se limitează la identificarea personajelor și a elementelor unui context, localizarea informației, la recunoașterea și înțelegerea modului de organizare a informației în contextul dat, fiindu-le însă imposibil să lucreze cu informația dată și să prelucreze în moduri mai sofisticate detaliile accesate.
În medie, elevii din România nu au competențe în interpretarea unei informații, în formarea unor idei proprii și integrarea acestora în contextul dat prin interpretarea și argumentarea unor ipoteze, nu pot stabili asemănări și diferențe între personaje, fapte sau concepte, nu pot identifica și forma concluzii pe baza detaliilor accesate și nu pot trata informația în raport cu un context general, cu o realitate recognoscibilă sau posibilă (trecută, actuală sau viitoare).
Acest scor plasează în medie elevii din România la doar aproximativ 7 puncte peste nivelul nefuncțional al literației (cuprins între 0-20). Acesta din urmă este definit prin și limitat la utilizarea unui limbaj foarte simplist, la identificarea personajelor doar prin nominalizarea acestora, localizarea informației doar într-un context explicit, prezentat în propoziții scurte și evident conectate, astfel încât să permită tranzitarea cu ușurință a întregului text dat.
Așadar, nivelul la care se situează România impactează cu atât mai mult cu cât este mai aproape de nivelul nefuncțional și nu de nivelul funcțional. Iar importanța și esența celor aproximativ 7 puncte care distanțează România de primul nivel al literației nu stau doar în confortul de a ocupa locul 2 din cele 3 disponibile, ci mai ales în decalajul existent până la un nivel funcțional și recuperarea acestuia.
Literația medie a populației școlare a României în ecartul de vârsta 6-14 ani este scăzută. Nivelul mediu este plasat la foarte puțin peste nivelul de “nefuncțional”, în categoria “minim funcțional” este nevoie de o dublare a capacităților de literație (de la 26,9 la 51) pentru ca nivelul mediu să treacă de 50 de puncte, intrând astfel în categoria “funcțional”.
În medie, fetele au scoruri de literație cu 10-15% mai mari decât băieții. Acest efect este valabil pentru toate grupele de vârstă și toate zonele geografice.
42% din elevi se plasează în zona “nefuncțional”. Aceasta este zona de analfabetism/ incapacitate. Aproximativ 20% din acești elevi (deci cam 8% din populația școlară) sunt la limită pentru a trece în categoria de “minim funcțional”. Din păcate, cam 45% din acești elevi (deci cam 15-20% din populația școlară) sunt la baza absolută a capacității testului de a măsura ceva.
Doar 11% din elevi se plasează în zona “funcțional”. Procentul este mic și îngrijorător – sugerând probleme viitoare pentru educația secundară și ulterior pentru învățământul universitar.
- Rezultatul testelor de literație
Rezultatele sunt prezentate sub forma Indicelui de literație, un scor care poate varia între 0 (foarte slab) și 100 (foarte competent). Scorul total reflectă nivelul general al competenței de literație, capacitatea generală a elevului de a procesa textul citit în cursul testării.
- Raport de evaluare teste de literație
În urma testului de literație elevul (și profesorul, după caz) primește un raport de evaluare generat pe baza răspunsurilor sale la test. Acest raport conține rezultatul obținut de către elev și descrie nivelul competențelor sale de literație la nivelul clasei pentru care a optat să dea testul. În raport sunt furnizate, de asemenea, și scorurile pentru cele trei componente ale literației: localizarea informațiilor, înțelegerea și sintetizarea textului.
În interpretarea rezultatelor, indicele de literație generat de test (un scor care poate varia între 0 – 100) este clasificat în una din cele trei categorii de competență, descrise pe baza următorilor parametri:
Nivelul Nefuncțional reprezintă scorurile cuprinse între 0 – 20
- localizează informație enunțată explicit într-o propoziție simplă sau în propoziții alăturate;
- această localizare are loc atunci când propozițiile sunt evidențiate în text și nu există contradicții sau negații duble în conținutul acestora;
- identifică personajele, locul sau timpul evenimentelor din text doar atunci când ele sunt explicit enunțate.
Nivelul Minim funcțional reprezintă scorurile cuprinse între 21 – 50
- localizează informație enunțată explicit în structuri de text complexe;
- poate localiza informațiile chiar și atunci când sunt enunțate în propoziții neevidențiate sau când există aspecte potențial contradictorii sau negații multiple în cadrul textului;
- identifică relații între personaje, locul sau timpul evenimentelor din text, fără ca acestea să fie explicit formulate, ci folosindu-se de cunoștințele sale deja existente sau de experiența de viață;
- identifică ideea principală sau tema unui text, chiar dacă nu este explicitată;
- face distincția între informații principale și detalii;
- deduce concluzia simplă, globală dintr-un argument;
- înțelege sensul cuvintelor și expresiilor mai puțin familiare folosindu-se de context sau judecând sensul lor pe baza întregului text;
- poate așeza faptele, evenimentele, etapele unor procese dintr-un text dat în ordinea corectă din punct de vedere cronologic.
Nivelul Funcțional reprezintă scorurile cuprinse între 51 – 100
- interpretează și integrează idei și informații din text;
- stabilește și interpretează relații de tip cauză-efect;
- atribuie corect consecințele și cauzele posibile ale unor evenimente sau comportamente;
- face inferențe complexe și interpretează ipoteze;
- stabilește asemănări și diferențe între personaje, fapte, evenimente, stări, trăsături sau concepte;
- desprinde concluzia dintr-o suită de argumente;
- desprinde mesajul global al textului;
- identifică generalizări făcute sau sugerate în text.
Scorul mediu total al eșantionului este de 26.9 puncte – o medie care reflectă un nivel mediu minim funcțional.
Foto: © Syda Productions | Dreamstime.com / / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi, în contextul pandemiei Covid-19, oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil.
Mihai Peticilă
Ștefan Lefter
Alexa Stănescu
Diana Ghimiși
I.N.
22 comments
Intelegerea unui text. A unei situatii se invata acasa. Nu la scoala. A fi sau nu functional nu are legatura cu educatia primita la scoala. Are legatura cu plasticitatea creierului tau. Sunt copii ciobani sau lucratori cu ziua foarte functionali. Care n-au fost o zi la scoala. Ca scoala este inutila, sunt de acord. Dar ca fi-tu e imbecil, plictisit, cu o atentie care tine 10 secunde, ca nu poate urmari un fir logic de idei nu e vina scolii.
Bagati tiktoace scumpilor. Ca vom avea niste legume.
Învățământul trebuie reîmprospătat si aerisit.Multe materii inutile,multe lectii inutile,prea multe note de pus,mai erau si tezele.Materia trebuie actualizată si adaptată la vremurile pe care le traim.Copiii trebuie sa mearga de drag la scoala,nu sa se simtă ca la puscarie,poate mai rau.Si mai sunt si scolile,care unele iau foc,altele cad peste elevi/profesori.Trebuie modernizat.Asa ca,dragi politicieni,lasati “ocupatiile” pe care le aveti si faceti ceva cu învățământul care sta sa pice ca o scoala.
P.S. De la anu nu stiu ce o sa mai fie,pentru ca am inteles ca ministrul elimina tezele,face un an format din module,da frau liber notelor (sa puna profesorii cate note vor).Nu suna rau,dar pana nu vedem,nu ne putem da prea mult cu parerea.
Zi buna tuturor,in tara asta care sta si ea sa cada…
Am ales in 89 la intrarea in liceu specializarea filologie si bine am facut. Mai multe ore de limba sraina, literatura universala, istoria religiilor, istorie (cum se preda)… A fost grozav. Au venit la biblioteca scolii manuale din Franta. Aveau maximum 60 de pagini cu ilustrarea momentelor-cheie din drzvoltarea literaturii si textele-program. Cu acelea am luat Bacul peste 9. Am urmat Biologia, doctorat… post-doc si predau la medicina inclusiv pe directie cu predare in limba franceza. STUDIUL INDIVIDUAL, citit masiv in vacante, DE PLACERE. Curiozitate si TIMP de studiu si reflectare asupra a ceea ce parurgi cred ca lipseste. Aplicatia a ceea ce inveti. Continuitate. Profesorii isi fac datoria si da, nu salariul e motivatia. S-au schimbat multe, informatia e la indemana oricui, filtrul si gandirea critica trebuie educata. Din pacate la clasele mari invatatul pe de rost, mult si degeaba, e inca supralicitat. Vad buba asta la studenti. Invatamantul primar unde e fiica mea, deja e altul, axat pe orientarea in text. Tot cam mult daca ma intrebati pe mine. Si cam devreme pentru matematica pe care o fac. Toate programele care se schimba sunt supuse consultatiei publice pe site-ul ministerului. Pretentioase pentru aliteratii pe care ii scot. Pentru metodele de evaluare/monitorizare de mediu de exemplu pentru specialuzarea Agenti de mediu as vrea sa stiu ce mijloace materale se gasesc in scoala respectiva. Intrebare retorica. Dotari pentru laboratoare de orice fel si le fac eventual profesorii ,,cu mijloace proprii,, si se puncteaza in evaluarea lor. No comment.
La ce vremuri trăim acum, în care Mugur Isărescu, ne recomandă să bem ceai de tei,nu știu dacă voi face un copil. Dar sistemul de învățământ, chiar mă interesează, deoarece am multe cunoștințe și prieteni, care au copii la școală sau grădiniță
Cred si eu, daca le dati texte din 1800 ale unor scriitori de care in 2022 nimanui nu-i pasa si alte basme si fantezii ale acelorasi depresivi si cu probleme emotionale considerati destepti, normal ca nu sunt in stare sa inteleaga un text. Daca ati da un text mai actual dintr-un domeniu la alegere cifrele ar sta cu totul altfel.
Nimanui nu i mai pasa,corect,pentru ca vremurile pe care le traim,au o vina in acest caz.
Comentariul arată realitatea jenantă și rușinoasă din învățământul preuniversitar românesc.
Aici, nu este vina elevilor, ci a profesorilor, care la examenele de titularizare, unii dintre ei, obțin note între 1 și 2 și sunt declarați profesori titulari, unii intră și pe pile și relații, pe post și nu își dau interesul pentru ora predată și habar nu au materia, iar cei care obțin note foarte mari, sunt numiți profesori suplinitori și se invocă motivul, când aceștia merg la interviul de angajare în școli, că nu sunt locuri disponibile pentru ei. Materia este și ea învechită și încă se merge pe principiul, învățat pe de rost și dictare. Sunt foarte mulți profesori, bătrâni, care în loc să se dea la o parte și să se bucure de pensia pe care o au și să lase locul celor tineri și open-mind, preferă să moară la catedră. Și eu, am făcut și școala generală și liceul și respectiv facultatea, cu astfel de fosile. Mi-e scârbă de sistemul de învățământ din România!!!
Comentariul dvs. arata a cui e o parte de vina: a parintilor asemenea dvs.
Cand am iesit in strada sa protestam contra programelor scolare, unde erati?
Stati linistiti, aveti un sistem de educatie mult mai bun decat cel pe care il meritati.
Încă nu am copii, dar când voi avea, nu va merge o zi, în școlile de stat
Analfabeții funcționali sunt elevii care de-a lungul anilor de studiu stau pe jocuri si pe retele de socializare pe telefon, pe sub banca, in timpul orelor de curs.
Iar acasa desigur ca nu isi fac temele, având aceleași preocupări.
Parintii nu vad care sunt “prioritățile” propriilor copii?
Dacă toți elevii ar fi de 9 și 10, am mai avea zidari, tâmplari, cizmari și alte categorii profesionale de care societatea are nevoie? Problema învățământului este că nu e axat pe descoperirea aptitudinilor fiecărui copil și valorizarea /valorificarea acestora. Nu există copil bun și copil slab. Există copil bun la ceva și copil bun la altceva. De mici, copiii ar trebui educați în ideea că orice profesie este onorabilă atâta vreme cât e practicată cu cinste și seriozitate.
Cine mai școlarizează zidari, tâmplari, cizmari, etc.? Sunt meserii care mai nou se învață la fața locului de către necalificați… dacă nu s-ar fi desființat școlile profesionale, am fi avut muncitori cu atestat, de care nu și-ar mai fi bătut joc niciun patron!
unde sunt parazitii si latraii aia care “vor pentru ca merita” salarii “ca afara” ? …
unde sunt aplaudacii lor imputiti, si scursura care pana acum nu stie cum se prescurteaza borderoul intr-ul proiect ?!?!
Aici, nu este vina elevilor, ci a profesorilor, care la examenele de titularizare, unii dintre ei, obțin note între 1 și 2 și sunt declarați profesori titulari, unii intră și pe pile și relații, pe post și nu își dau interesul pentru ora presată și habar nu au materia, iar cei care obțin note foarte mari, sunt numiți profesori suplinitori și se invocă motivul, când aceștia merg la interviul de angajare în școli, că nu sunt locuri disponibile pentru. Materia este și ea învechită și încă se merge pe principiul, învățat pe de rost și dictare. Sunt foarte mulți profesori, bătrâni, care în loc să se dea la o parte și să lase locul celor tineri și open-mind, preferă să moară la catedră. Și eu, am făcut și școala generală și liceul și respectiv facultatea, cu astfel de fosile. Mi-e scârbă de sistemul de învățământ din România!!!
Fiți rezonabilă! Nu se titularizează nimeni cu 1 sau cu 2. Iar “fosilele” alea de profesori, cei care sunt pensionari și încă predau, vin acolo unde nu vine niciun tânăr open-mind și orele rămân libere. Veți fi fosilă, la un moment dat, și veți vedea că tinerii care așteaptă să plecați nu sunt neapărat mai buni. Nu sunt în prag de pensionare, sunt chiar foarte departe, deci nu sunt subiectivă. Dvs sunteți, posibil, suplinitor, de aici problema cu titularii. Experiența personală nu ține loc de concluzii.
Analfabetismul funcțional nu este o problemă a elevilor, ci a societății românești, adică și a adulților, și are cauze multiple. Ar fi simplu să fie doar vina profesorilor.
Am vrut să dau la facultatea de litere, să fiu profesoară de limba și literatura română, dar profesoara mea, din liceu, căreia îi port un deosebit respect, m-a sfătuit să nu mă bag în așa ceva, pentru că nu am șanse și nici loc, din cauza și citez exact vorbele dumneaei: “din cauza tuturor fosilelor și mumiilor, care bântuie prin sistemul de învățământ”. După ce ne-a ajutat pe noi, foarte mult, pentru examenul de bacalaureat, a plecat din acest sistem putred de învățământ.
Si eu am facut si scoala generala, si liceul, si chiar si facultatea cu astfel de fosile.
Cu toate acestea, locul virgulei in propozitie nu-mi este necunoscut si pot chiar lega o propozitie coerenta, lucru de care nu v-as putea acuza.
Chiar sa fie in intregime vina profesorilor?
1.Istoria, geografia, matematica, fizica, chimia, algoritmica, etc, nu sunt invechite.
2.Harul este mai important decat varsta in cazul profesorilor.
3.E dezastru tot invatamanul nostru, dar raul cel mai mare vine de acasa, acolo inveti sa gandesti, acolo iti incepi cultura generala, setea de cunoastere.
Când la limba română, elevii scriu după dictare și învață pe de rost comentarii, da, consider că materia este învechită
Sa fii analfabet functional nu are legătură numai cu faptul ca elevului nu ii place materia la lb romana.
Analfabetul functional este la fel la toate materiile.
Și aici, este vina profesorilor, care nu fac nimic în această privință și nu își dau interesul, de a ajuta elevii. Știu doar să ceară salarii mari, pe stat degeaba și să cheme elevii la meditații