A scăzut rata de participare a copiilor în învățământul preșcolar între 4 și 6 ani, în 2022 – raport al Ministerului Educației

1.571 de vizualizări
Înscrierea la grădiniță 2025
Foto: Freepik.com
Datele Ministerului Educației și Cercetării arată că în anul 2022 a scăzut rata de participare a copiilor în învățământul preșcolar de vârste între 4 și 6 ani, cu 2,4 puncte procentuale față de anul anterior. Raportul privind starea învățământului preuniversitar în 2023-2024 prezintă datele pe anul 2022, date comparate la nivel european. Astfel, față de anul 2021, rata de participare a copiilor la învățământul preșcolar pentru această categorie de vârstă a fost mai redusă față de anul anterior, coborând până la 79,1%, în condițiile în care ținta europeană pentru 2020 era 95%.

Pentru anul 2022 se înregistrează o scădere semnificativă a valorii indicatorului de participare la educația preșcolară a copiilor cu vârsta cuprinsă între 4 ani și vârsta oficială de înscriere în învățământul primar obligatoriu, cu 2,4 p.p., față de anul anterior, ajungând la 79,1% de la 81,5% în 2021, arată raportul privind starea învățământului 2023-2024, care citează date Eurostat.

Potrivit Eurostat, acest indicator de participare la educația preșcolară a avut ca țintă, pentru anul 2020, valoarea de 95%.

Media UE privind acest indicator a fost de 95,1% în 2022. Valorile cele mai crescute s-au înregistrat în Portugalia, Luxemburg și Franța (100%). Țările cu cele mai reduse valori ale indicatorului sunt Slovacia (84,5%), Bulgaria (83%) și România (79,1%).

Sursa: Raport privind starea învățământului 2023-2024

„În perioada 2014-2017, România a înregistrat o creșterea semnificativă a acestui indicator european, de la 86,4%, până la valoarea de 89,9%. Cel mai probabil, coborârea vârstei de debut școlar la 6 ani a determinat o implicare mai activă a părinților în înscrierea copiilor la grădiniță”, notează raportul.

De precizat, din septembrie 2023, grupa mijlocie la grădiniță este obligatorie prin legea Educației, adică exact de la vârsta de 4-5 ani.

Informații de context

Cel mai nou raport al Comisiei Europene privind educația timpurie pe continent, publicat în ianuarie 2025, arată că România înregistrează printre cele mai scăzute rate ale participării copiilor la învățământul preșcolar, în Europa, atât la nivel de creșă, cât și la nivel de grădiniță. Iar România reușește, în cazul grădiniței, un regres față de acum un deceniu, în condițiile în care, la nivel UE, ratele de participare au crescut pentru ambele categorii de copii, iar multe țări au depășit țintele de participare stabilite pentru anul 2030.

  • Cel puțin 45% dintre copiii cu vârste de până la 4 ani să participe la educație timpurie
  • Cel puțin 96% dintre copiii cu vârste între 3 ani și vârsta la care începe învățământul primar obligatoriu să meargă la grădiniță.

Există, în plus, și o recomandare la nivel UE privind timpul petrecut de copii în mediu educațional, la acest nivel: cel puțin 25 de ore pe săptămână. Nici în acest caz România nu atinge pragul minim european.

Citește și:

RAPORT România înregistrează printre cele mai mici rate de participare la învățământul preșcolar din Europa, departe de țintele UE / Doar 1 din 8 copii cu vârste de până în 3 ani merge la creșă / La grădiniță merg mai puțini copii decât acum un deceniu, pe când în Europa participarea crește


2 comments
  1. 2022 e efectul anilor 21, 20 cu pandemia. mulți nu și au lăsat copiii. Adevărul asta e

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Ministrul Educației, Daniel David, despre atacul la profesori al Guvernului din care face parte: oamenii din sistem au dreptul să-și ceară drepturile lor – unele asumate oficial destul de recent, după încheierea grevei din sistem și/sau prin noile legi ale educației -, în timp ce Guvernul trebuie să facă, la rândul său, tot ceea ce ține de acesta pentru a reduce deficitul bugetar

Noul ministru al Educației, Daniel David, constată că „oamenii din sistem” își cer pe bună dreptate drepturile obținute prin protestele recente sau prin legea educației, dar ia partea Guvernului când…
Vezi articolul

Caragiale trăiește. ”O scrisoare pierdută”, varianta 2023. Ministerul Educației susține că sentința referitoare la premierul Ciucă, pe care trebuia să o atace cu recurs la Înalta Curte în termen de 5 zile de la primire, ar fi fost luată de o anonimă „d-na VB”, care nu e angajată a instituției, plicul cu sentința ajungând oficial la cabinet fix cinci zile mai târziu

Ministerul Educației (ME) susține, printr-un punct de vedere hilar transmis G4Media.ro de către Unitatea Executivă pentru Finanțarea Învățământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării și Inovării (UEFISCDI), instituție subordonată ME, că a…
Vezi articolul
locuri în cămine - Studenția online

Cele mai bune universități din România în 2021 rămân Babeș-Bolyai, Universitatea din București și Politehnica – Metarankingul independent al Ad Astra / Ministerul Educației face un alt clasament, cu alți specialiști numiți luna aceasta / Daniel David: “Noi suntem experți fără cupolă”

Universitatea Babeș-Bolyai (UBB) din Cluj-Napoca, Universitatea din București și Universitatea Politehnica din București conduc în Metarankinngul Universitar 2021, prezentat de asociația cercetătorilor Ad Astra, clasament marcat de evoluții notabile comparativ…
Vezi articolul

Material susținut de Fundația World Vision Romania și Fundația OMV Petrom

Formarea educatorilor pentru comunicarea cu părinții este esențială, spune profesoara Simona Stan Constantinescu: grădinița nu mai e considerată un loc unde copilul e dus și lăsat, iar copiii simt că vocea lor este auzită și părinții înțeleg ca avem același scop

„Există o imagine adânc înrădăcinată despre grădiniță, aceea de loc unde copilul este dus și lăsat. Pe măsură ce părinții participă la ateliere și dialoguri, totul devine mai firesc. Conversațiile…
Vezi articolul

Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca și Universitatea din București – la egalitate în top 1000, QS World University Rankings 2026 / România, ca medie a rezultatelor, este cel mai slab sistem din Europa, deși trei universități românești avansează în clasamentul internațional și niciuna nu coboară – Analiză QS pentru România

Două instituții românești de învățământ superior sunt, practic, la egalitate în ultima ediție a clasamentului internațional al universităților QS – ediția pentru 2026, publicată joi, 19 iunie. Este vorba despre…
Vezi articolul