Sfaturi pentru profesorii, școlile și cei care oferă sprijin copiilor refugiați din Ucraina, pe baza experienței altor crize similare din trecutul recent

210 vizualizări
Foto: © Tutye2001 | Dreamstime.com
Profesorii și cei care au în grijă copii și tineri refugiați din Ucraina e necesar să înțeleagă ansamblul de nevoi pe care aceștia le au, în situația dificilă cu care se confruntă, de la nevoile de învățare a limbii din țara-gazdă la cele de a învăța cum să facă ață traumei și pierderilor, potrivit unor experți ce fac apel la experiența altor valuri de refugiați din istoria recentă. Cei doi, reprezentând Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), insistă asupra colaborării dintre școli și serviciile și agențiile care au experiență în sprijinirea refugiaților.

Într-un material publicat pe platforma OCDE dedicată educației, analiștii Lucie Cerna și Jody McBrien atrag atenția asupra proporțiilor crizei actuale prin care trec copiii refugiați din Ucraina: războiul din această țară a produs până acum un val de 4,2 milioane de refugiați, conform forului ONU dedicat refugiaților (UNCHR), devenind criza cu cea mai rapidă creștere de după cel de-al doilea război mondial, iar jumătate dintre cei care fug din calea războiului se estimează că sunt copii și tineri, mulți dintre ei neînsoțiți sau separați de familiile lor.

Analiza arată că numeroase țări și organizații au sărit deja în sprijinul acestor copii și tineri, inclusiv prin oferte educaționale. Dar, atrage atenția articolul, crizele precedente oferă lecții ce trebuie avute în vedere acum.

Între altele, arată, autorii, cei care oferă educație și sprijin copiilor refugiați ar trebui să țină cont de un sistem complex de nevoi, inclusiv:

  • Nevoia de a învăța limba țării gazde, dar și practicarea și dezvoltarea limbii materne.
  • Nevoia de a depăși întreruperile în procesul de învățare, cauzate de fuga din calea războiului, precum și nevoia de ajustare la noul sistem de educație
  • Nevoia de a comunica, nevoia de a simți apartenența la noua comunitate, dar și de a-și dezvolta propria identitate
  • Nu în ultimul rând, nevoia de a se simți în siguranță, dar și de a învăța să facă ață pierderilor, separării de cei dragi sau traumelor.

Pentru aceasta, profesorii și cei care au în grijă copii refugiați trebuie să înțeleagă faptul că există diferențe culturale și bariere de limbă ce pot să determine interpretări eronate a comportamentelor și abilităților lor. De aceea, este necesară cooperarea cu agenții și organizații de sprijinire a refugiaților, care pot oferi atât susținere directă, cât și acces la refugiați “cu experiență” – refugiați care se află în țară de mai multă vreme și pot oferi informații sau educa pe cei mici cu privire la adaptarea la condițiile de viață din țara-gazdă. Aceleași organizații sunt utile deoarece pot oferi sprijin și părinților.

Articolul citat atrage atenția că integrarea copiilor refugiați în sistemul școlar al țării-gazdă are, pe de o parte, un efect pozitiv în faptul că oferă sentimentul de siguranță și stabilitate. Pe de altă parte, ea poate fi năucitoare pentru copii care trebuie să se adapteze la un mediu cu totul nou în timp ce fac eforturi să facă față pierderilor suferite acasă. Sunt de ajutor, în acest sens, activități precum cele legate de artă sau sport alături de alți copii, ce contribuie la diminuarea stresului și oferă căi alternative pentru a exersa vorbirea în limba țării gazdă.

Exemple de acțiuni aplicate în diverse state, oferite de analiștii OCDE în articolul citat:

  • Sistemele de educație din țările gazdă pot să aibă în vedere abordări care să sprijine copiii refugiați cu răspunsuri pentru mai multe dintre problemele acestora, inclusiv sprijin social sau de sănătate. Este dat exemplul nevoilor de însușire a limbii țării-gazdă: în Germania, majoritatea liceelor care oferă suport educațional refugiaților le organizează de la bun început cursuri de 1-2 ani pentru învățarea limbii germane.
  • Țări precum Finlanda sau Suedia sau unele școli din Olanda oferă planuri individualizate de învățare pentru copiii refugiați, în funcție de nevoile acestora, de nivelul educației lor și de situația socială sau de familie.
  • Polonia avea în plan să ofere echipamentele necesare învățării online copiilor ucraineni care doresc să învețe la distanță.
  • În unele școli din Germania, câte un copil refugiat este pus în legătură cu un elev local dornic să îi ofere ajutor și să îl introducă în comunitatea școlară.

Autorii analizei citate atrag atenția că actuala criză a refugiaților din Ucraina, asemenea altora din trecutul recent, nu este una care să dispară rapid, deci țările gazdă trebuie să pregătească populația să ofere sprijin pe termen lung și să susțină școlile și serviciile care oferă ajutor copiilor refugiați.

Foto: © Tutye2001 | Dreamstime.comDreamstime.com sprijină educaţia din România şi, în contextul pandemiei Covid-19, oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil.


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

You May Also Like

În Anglia, profesorii nu așteaptă să ia guvernul toate deciziile privind reluarea școlii: ei acuză guvernul de măsuri haotice și cer în instanță datele științifice pe care autoritățile își bazează deciziile legate de educație

Sistemul de învățământ din Marea Britanie a început pregătirile pentru redeschidere, după vacanța de sărbători, cu informații clare despre când și cum își reiau activitatea școlile. Dar situația a degenerat…
Vezi articolul