Actori consacrați vor citi texte din scrierile autorilor români clasici și contemporani, iar participanţii care vor fi apoi și profesori evaluatori vor scrie după dictare. Ziua Limbii Române, celebrată în mod inedit, pe 31 august, la UMFST „George Emil Palade” din Târgu-Mureș. Înscrieri pentru diploma de participare (P)

Istoria unei limbi este istoria unei civilizații, iar o „stare de limbă” reprezintă reconstituirea altei „stări de limbă”, anterioare, aşa cum afirma Eugen Coşeriu. Limba română literară, având la bază subdialectul muntean, datează din sec. al XVI-lea, primele ei începuturi fiind datorate unui factor cultural: tipăriturile diaconului Coresi. Iubitorii limbii române sunt invitați să participe la evenimentul prilejuit de Ziua Limbii Române, nu întâmplător numit „Să-ți fie atât de drag cuvântul… Prin labirintul ortografiei. Scriere după dictare”, eveniment organizat de Universitatea de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie „George Emil Palade” din Târgu-Mureș, Facultatea de Științe și Litere „Petru Maior”, ce va avea loc în data de 31 august 2023, interval orar 10:00 – 18:00 și se va desfășura la Centrul UNiX (str. Victor Babeș, nr. 15).

Limba română s-a format ca urmare a procesului romanizării ținuturilor dunărene şi, în principal, odată cu anexarea Daciei la Imperiul Roman. Premisa genezei limbii române o constituie adoptarea limbii latine ca mijloc de comunicare şi asimilare treptată a elementului autohton traco-dac. Epoca de la care se poate admite existenţa de sine-stătătoare a limbii noastre este cuprinsă între sec. al VII-lea şi al VIII-lea, întrucât influența slavă, deşi masivă şi de lungă durată, nu i-a afectat structura gramaticală, fundamental latină. Influențele ulterioare, maghiară, greacă, turcă, franceză, au contribuit la dezvoltarea lexicului limbii noastre.  

Limba română reprezintă emblema identității poporului român, fiind şi expresia unei unităţi remarcabile, sub raport dialectal. Limba română este parte din familia limbilor romanice, având patru dialecte: dacoromân, aromân, meglenoromân, istroromân. Unitatea limbii române a fost dovedită nu doar de prezența elementelor comune acestor dialecte, ci şi de lipsa fărâmițării economice şi politice a teritoriului românesc, contactul permanent între provinciile româneşti, ocupațiile de bază ale poporului, caracterizate prin simplitate, uniformitate şi conservatorism. 

Limba română literară, având la bază subdialectul muntean, datează din sec. al XVI-lea, primele ei începuturi fiind datorate unui factor cultural: tipăriturile diaconului Coresi. Constituirea propriu-zisă, sub raport artistic, a limbii literare româneşti a avut loc însă în a doua jumătate a sec. al XIX-lea, prin colaborarea mai multor generaţii de cărturari, scriitori, poeţi, personalități istorice și culturale din Muntenia, Moldova şi Transilvania, precum: M. Eminescu, I. Creangă, I. Slavici, M. Sadoveanu, L. Rebreanu, L. Blaga, N. Stănescu ș.a.

Deşi limba română a fost apreciată de-a lungul timpului de personalități din diferite domenii ale societății românești, firește că i se cuvenea o zi de sărbătoare anume, motiv pentru care, din anul 2013, ziua de 31 august devine Ziua Limbii Române, recunoscută la nivel internaţional, drept dovadă a „conservării identității naţionale prin prisma limbii”.        

Mostre relevante pentru identitatea istorică și culturală ale unei comunități de vorbitori, cuvintele dintr-o limbă reprezintă arhiva incontestabilă pentru cultura și civilizația comunităților umane, popor sau națiune. Prin natura lor cameleonică, materializare atât diacronică, cât și sincronică, purtătoare de sens propriu, secundar sau figurat, sub orice alcătuire s-ar afla, prezențe singulare ori sintagmice, cuvintele nu doar că respectă istoria civilizațiilor, memoria ontologică a omenirii, ci, prin puterea lor spirituală, sunt „tensiunea semantică a unui cuvânt spre viitor” (Nichita Stănescu).

Mai mult: cuvintele, sugerează Poetul, sunt  purtătoare ale sensului prospectiv, ele precedă viața: „Daca materia are timp, cuvântul are eternitate, dacă materia este simultană numai cu secunda, cuvântul este simultan cu orice, oricând. Umbra vieții mele sunt cuvintele mele. Eu sunt simultan cu propria mea secundă, cuvintele mele sunt simultane cu orice, oricând.” Respectul și prețuirea pentru limbă se manifestă prin folosirea corectă a cuvintelor, prezente atât în vorbire, cât și în scris.

Iată argumentele evenimentului prilejuit de Ziua Limbii Române, nu întâmplător numit „Să-ți fie atât de drag cuvântul… Prin labirintul ortografiei. Scriere după dictare”, eveniment organizat de Universitatea de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie „George Emil Palade” din Târgu-Mureș, Facultatea de Științe și Litere „Petru Maior”, ce va avea loc în data de 31 august 2023, interval orar 10:00 – 18:00 și se va desfășura la Centrul UNiX (str. Victor Babeș, nr. 15). Mai multe detalii pe website și pagina de Facebook a Universității.

Organizatorii îi invită pe toţi iubitorii limbii române să li se alăture la acest eveniment care celebrează frumuseţea eternă a scrierii corecte în limba ce ne dă identitatea. Actori consacrați vor citi texte din scrierile autorilor români clasici și contemporani, iar participanţii vor scrie după dictare aceste pasaje. Haideţi să ne întoarcem în banca de şcoală și să (re)devenim elevii care știu să scrie corect în limba română! Doar aşa arătăm că o prețuim. Participanții vor fi ei înșiși profesori evaluatori, confruntând propriul text scris cu pagina cărții din care a fost extras citatul.

Evenimentul nu are un caracter competitiv, participarea fiind liberă. Cei care doresc să primească diplomă de participare în format digital pot completa formularul disponibil aici: https://forms.gle/WfEwARrZbg78V3pF8