Adolescenții de 16 și 17 ani să aibă drept de vot – o inițiativă legislativă propusă de studenții de la Științe Politice, în cadrul Universității București

479 de vizualizări
Foto: © Dreamstime.com
O iniţiativă legislativă propusă de un grup de studenţi de la Facultatea de Ştiinţe Politice a Universităţii Bucureşti pentru extinderea dreptului de vot la alegerile locale şi europarlamentare şi pentru categoriile de vârstă cuprinse între 16 şi 18 ani a fost prezentată astăzi de deputatul neafiliat Alexandru Kocsis la Palatul Parlamentului.

„Această iniţiativă legislativă pe care eu vreau să o depun în Parlament, alături de mai mulţi parlamentari pe care vreau să-i conving să o semneze, a pornit ca o iniţiativă civică în urma unui eveniment la care eu am participat, am fost invitat de către studenţii de la Ştiinţe Politice a Universităţii Bucureşti la o dezbatere pe care ei au organizat-o cu reprezentanţii unor partide politice.

Prima propunere pe care ei au făcut-o a fost de scădere a vârstei de la care se poate candida în alegerile locale, acolo avem o barieră constituțională destul de puternică şi de clară. Am trecut la următoarea propunere, la scăderea vârstei de la care se poate vota. Prima reacţie a fost situaţia aceasta de blocaj, de schimbare a Constituției, dar în urma consultării mai multor specialişti în domeniu am ajuns la concluzia că ar putea fi posibilă o asemenea iniţiativă legislativă care să şi treacă, să nu se blocheze în bariera constituțională, dacă discutăm doar de alegerile locale şi europarlamentare. Partea despre constituționalitate o vom discuta pe parcurs, am fost convins că se poate, am documentat împreună fenomenul, am scris împreună draftul de iniţiativă şi motivaţia şi ne pregătim să depunem acest proiect de lege”, a precizat Kocsis.

Citește articolul integral pe G4Media.ro.

Foto: © RoibulDreamstime.comDreamstime.com sprijină educaţia din România şi, în contextul pandemiei Covid-19, oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil.


4 comments
  1. În USA sunt adulți de la 21 de ani și mi se pare normal.Imi pare mult și de la 18 ani.

    1. Conform stiintei, pana la 21-23 de ani, creierul nu are in totalitate dezvoltate ambele emisfere. Si tocmai aspecte ce tin de luarea corecta de decizii, nu sunt inca pregatite sub 21 de ani. Tinerii sub aceasta varsta sunt mai predispusi la decizii proaste, la asumare de riscuri inutile. Odata cu inaintarea in varsta, creierul isi incheie procesul de maturare si omul devine mai prudent, mai intelept, luand hotarari pertinente, bazate pe o judecata clara si la rece si nu sub imboldul impulsurilor sau hormonilor. Am explicat asa cum am inteles eu, dar, pentru o intelegere mai buna, consultati documente de specialitate.

    1. Deja avem reprezentanti in Consiliul Elevilor din clasa a cincea de 10-11 ani. Va mai mira ca vor si drept de vot la inceput de liceu?

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Memorii semnate de 81 de părinți în susținerea profesoarei Maria Lipan Weber de la Colegiul German Goethe, ținta unor critici ale altor părinți, au fost depuse la Ministerul Educației și la Forumul Democrat al Germanilor din România: Este normal ca elevii care nu învață, nu își fac temele, nu îndeplinesc sarcinile și tratează cu dezinteres școala să fie mustrați de către profesor sau notați corespunzător

Peste 80 de părinți și tot atâția elevi din patru clase de la Colegiul German „Goethe“ din București au semnat scrisori și memorii de susținere a profesoarei de limba germană…
Vezi articolul

Silvia Mușătoiu, Colegiul Șincai din București: Primăria Sectorului 4 urmărește să ne ducă în scenariul roșu fiindcă dorește să își ducă la bun sfârșit niște contracte de reabilitare și școala trebuie să fie goală. “Elevul ascuns” nu este un caz confirmat de COVID-19

Cazul de COVID “ascuns” de Colegiul Național „Gheorghe Șincai” din București “este cazul unui copil de clasa a XI-a care este doar o suspiciune. Acest copil nu este un caz…
Vezi articolul
Documente / Foto: Pexels.com

EXCLUSIV Ministerul Educației confirmă că profesoara Adriana Bălaj, numită de ministrul Daniel David în comisia pentru programele școlare la Istorie prezentate de președintele Academiei Române, nu a fost consultată în realitate de Minister: „omisiunea regretabilă” e a coordonatorului grupului de lucru, care „își exprimă în mod public scuze”

Ministerul Educației și Cercetării (MEC) confirmă pentru Edupedu.ro că profesoara de Istorie Adriana Iuliana Bălaj, numită de ministrul Daniel David în grupul de lucru pentru realizarea noilor programe școlare de…
Vezi articolul
Reducerea birocrației din școli

OFICIAL Avizele și atestatele suplimentare pentru profesori, indiferent dacă sunt titulari sau nu, introduse în Legea Educației, după ce până acum erau doar în metodologia de mobilitate / Actul a fost contestat inițial de președintele Iohannis, dar Curtea Constituțională a respins reclamația

Avizele și atestatele suplimentare pe care trebuie să le prezinte cadrele didactice și cei care vor să își completeze norma didactică au fost introduse în Legea Educației 1/2011. Inițial, președintele…
Vezi articolul

OFICIAL Pentru încadrarea și menținerea în funcție, profesorii sunt obligați să prezinte un certificat medical, cazierul juridic și certificatul de integritate comportamentală – ROFUIP 2024

Profesorii sunt obligați să prezinte un certificat medical, eliberat de medicul specializat de medicina muncii, care atestă că sunt apți pentru prestarea activităţii în învățământ, precum și cazierul judiciar și…
Vezi articolul