România se situează sub media europeană în ceea ce privește consumul de droguri în rândul adolescenţilor, potrivit unui studiu realizat de Agenţia Naţională Antidrog (ANA), transmite Agerpres. Astfel, consumul oricărui tip de drog ilicit de-a lungul vieţii (care au consumat cel puţin o dată) se menține la nivelul valorii înregistrate în anul 2011. Însă, la consumul de tutun, România depășește media europeană (consumul de tutun de-a lungul vieţii: 49,5%, faţă de 41% media europeană). De asemenea, consumul de alcool a înregistrat o creștere față de studiul anterior.
Conform studiului dat publicităţii joi, cel mai consumat drog în rândul adolescenţilor continuă să fie canabisul, urmat de noile substanţe psihoactive (NSP). Se remarcă, însă, scăderi ale consumului de-a lungul vieţii (care au consumat cel puţin o dată în viaţă) pentru solvenţi/substanţe inhalante, amfetamine, cocaină, droguri injectabile, heroină, ciuperci halucinogene, LSD, ecstasy şi GHB.
Cei mai mulţi dintre adolescenţii care au declarat debutul consumului de droguri la vârste precoce au experimentat consumul de solvenţi/substanţe inhalante. Se observă o mai bună percepţie asupra riscurilor consumului experimental de noi substanţe psihoactive, de amfetamine şi de ecstasy, existând o proporţie în creştere a celor care atribuie riscuri ridicate unui astfel de consum.
Cele mai ridicate riscuri se înregistrează pentru consumul de amfetamine şi de canabis.
Consumul de tutun de-a lungul vieții – 49,5%
Pe de altă parte, consumul de tutun se menţine la valori similare celor observate în studiul anterior (consumul de tutun de-a lungul vieţii: 49,5%, faţă de 41% media europeană). Diferenţiat pe sexe, se observă valori asemănătoare ale consumului de tutun, atât în rândul băieţilor, cât şi al fetelor, ceea ce înseamnă că fetele tind să adopte acelaşi comportament de consum (49,4% băieţi, faţă de 49,6% fete).
Românii consumă mai mult alcool
Consumul de alcool prezintă creşteri faţă de studiul anterior, observându-se niveluri ridicate ale consumului mai mari în rândul băieţilor (consumul de alcool de-a lungul vieţii: 82,1%, faţă de 78,5% media europeană).
Folosirea rețelelor sociale peste 6 ore pe zi
De asemenea, proporţia elevilor care au utilizat internetul într-o zi obişnuită de săptămână, pentru a naviga pe reţelele de socializare peste 6 ore, este de 25% în rândul elevilor de 16 ani din România, fiind peste media europeană, de 16%.
Potrivit studiului ANA, proporţia tinerilor care dedică peste 6 ore pe zi reţelelor de socializare creşte atunci când este vorba de o zi obişnuită de sfârşit de săptămână: 36% în rândul elevilor de 16 ani din România (faţă de 31% media europeană).
Participarea la jocurile de noroc, la nivelul mediei europene, la adolescenți
Totodată, participarea la jocuri de noroc pe bani în ultimele 12 luni înregistrează în rândul adolescenţilor din România o prevalenţă de 25%, situându-se la nivelul mediei europene, de 22%. Interesul pentru acest gen de activităţi este mult mai mare în rândul băieţilor, care înregistrează un nivel al participării la jocuri de noroc pe bani în ultimele 12 luni de 35% (faţă de 29% la nivel european), în timp ce fetele au declarat în proporţie de doar 14% (faţă de 15% la nivel european) o participare la astfel de activităţi.
Studiul în şcoli privind consumul de alcool, tutun şi droguri ilicite în România – ESPAD 2019 face parte dintr-un extins proiect internaţional de cercetare, axat pe studiul consumului de substanţe psihoactive la adolescenţi, la care participă de regulă în jur de 35 de ţări.
Obiectivul general al acestui studiu internaţional este de a colecta date comparabile privind consumul de substanţe, utilizarea internetului şi practicarea jocurilor de noroc în rândul elevilor europeni cu vârste între 15 şi 16 ani, pentru a urmări tendinţele de la nivelul ţărilor participante, atât la nivel naţional, cât şi la nivel european.
Studiul internaţional ESPAD se realizează cu o periodicitate de patru ani, datele rezultate fiind utilizate, atât la nivel european, cât şi la nivel naţional, în fundamentarea strategiilor şi politicilor de prevenire.
Sursă foto: Pixabay
Raluca Pantazi
Mihai Peticilă
Redacția
