Alexandru Solomon, regizor: România face parte dintre cele mai fragile state din Europa, cu o structură publică mai degrabă inexistentă

165 de vizualizări
Alexandru Solomon / Foto: Ionut Dobre
Alexandru Solomon este unul dintre cei mai importanți regizori de filme documentare din România și numele de care se leagă festivalul de film documentar One World Romania, ajuns anul acesta la a 13-a ediție. Este președintele Asociației One World România, care organizează, pe lângă festival, mai multe proiecte educaționale adresate tinerilor sau profesorilor, precum și demersuri prin care încercă recuperarea arhivelor istorice de film documentar românesc.

Vorbisem să facem acest interviu înainte ca în România să apară primul caz de COVID 19. Între timp, virusul s-a răspândit și în țara noastră, iar festivalul a fost amânat.

Cultura la dubă: Practic, e cumva obligatorie reprogramarea și nu anularea, pentru că altfel ați pierde toate finanțările și nu ați avea cum să vă achitați datoriile…

Alexandru Solomon: Exact, sigur. Dar, ce vreau să zic e că oricum sectorul ăsta cultural independent lucrează într-o epidemie constantă, imprevizibilă, pentru că la fiecare an și la fiecare proiect trebuie să o ia de la capăt ca și cum ar fi pentru prima dată și nu există niciun fel de strategie publică.

Dar, mă rog, acum în situația în care țara arde, noi să ne plângem de treaba asta, pare așa ridicol.

Pe de altă parte, sunt oameni care muncesc în sectorul ăsta, care altfel ar fi pe drumuri, deci cumva nu e indiferent pentru societate și autorități. Nu știu cum o să iasă toată lumea din această tulburare. Cred că efectele economice vor fi mari.

Cu cât statele sunt mai fragile, iar România face parte dintre cele mai fragile state din Europa, cu o structură publică mai degrabă inexistentă, cu atât sectorul independent va avea mai mult de suferit. (…)

Cultura la dubă: Cum reușiți să supraviețuiți?

Alexandru Solomon: Păi, ca atare. Eu și echipa am ajuns la concluzia că facem un serviciu nu numai cultural, ci și social pentru că vorbești despre teme de societate, te duci în școli, faci proiecții pentru profesori, faci discuții în zona educațională, sunt ONG-uri cu care lucrăm de câțiva ani…și ei fac un serviciu public. Acum cred că lovitura va fi fatală pentru unele dintre aceste instituții private, asociații.

Cultura la dubă: Ați făcut, totuși, un film despre oamenii care au marcat evoluția României, de după comunism. Kapitalism – Rețeta noastră secretă. Cum au fost întâlnirile cu Dan Voiculescu, Dinu Patriciu, George Pădure…?

Alexandru Solomon: Am avut tot timpul sentimente ambivalente. Sigur că nu eram de acord cu practica lor, pe de altă parte înțelegeam că sunt niște produse ale societății românești, așa cum și eu sunt. Nu ar fi reușit să facă ce au făcut fără concursul autorităților și al oamenilor din jur.

Eram fascinat că era clar că sunt niște oameni care au un soi de atuu personal. Au tot felul de date, care poate în alte societăți nu ar fi funcționat, dar aici au funcționat. Sunt oameni cu carismă, carierele astea s-au făcut și la televizor, nu numai la masa negocierii.

Cred că ceea ce s-a petrecut atunci, irepetabil, este că am avut acest acces. Cred că era ultima șansă să am acest acces, după aia s-a închis complet.

Cultura la dubă: Au urmat marile condamnări…

Alexandru Solomon: Da, nu se aștepta nimeni să vină aceste condamnări, eu nu am crezut, nici ei. (râde)

Eu simt acum că nimeni din România nu mai vrea să fie filmat. Asta e drama documentaristului. Și asta ni se trage, din păcate, de la o parte a presei și din online.

Există această neîncredere, oricum societatea românească cred că are cel mai mare grad de neîncredere inter-personală din lume, peste asta s-a adăugat un soi de lipsă de respect total față de viețile oamenilor, de demnitatea lor.

 

Alexandru Solomon / Foto: Ionut Dobre

 


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Protejarea profesorilor în fața violenței elevilor, în Anglia: sunt implicate școlile, sindicatele și autoritățile, cu responsabilități pentru părinți și sancțiuni ce merg până la exmatriculare, în condiții foarte grave, cu reîncadrarea elevului în alte unități

În Anglia, regulile privind disciplina elevilor sunt reglementate la nivel școlar, guvernamental, administrativ, dar și sindicatele din educație au un cuvânt de spus, atunci când vine vorba despre amenințări la…
Vezi articolul

Finanțarea publică pentru universitățile românești a reatins în 2020 nivelul din 2008, când a început prăbușirea / Creșterea s-a suprapus unei scăderi abrupte a numărului de studenți și profesori – analiză europeană

Fondurile publice pentru universitățile românești au atins, anul trecut, nivelul din 2008, când finanțarea s-a prăbușit în urma crizei economice, arată cel mai recent raport pe această temă al Asociației…
Vezi articolul

Burse pentru studenții de la Chimie, Fizică, Biologie, masă caldă și extinderea școlii până la ora 17:00, finanțarea formării viitorilor directori și administratori de școli, un nou sistem de carduri pentru studenți – printre propunerile rectorului Marian Preda pentru finanțare prin “România Educată”

Extinderea programului de școală de la 8:00 la 17:00, generalizarea mesei calde pe model britanic, acordarea de burse pentru studenții care aleg facultăți precum Chimia, Fizica, Biologia, crearea unei linii…
Vezi articolul
Mircea Miclea / Sursa foto: Ciprian Hord

Mircea Miclea: Cultura pupatului inelului, a oportunismului nu va produce un viitor mai bun în universități. Să trecem la o cultură a curajului / Universitățile tehnice să facă presiune pe SRI, SIE, Ministerul de Externe să faciliteze acordarea de vize studenților din alte părți ale lumii pentru ca să permită internaționalizarea învățământului

Învățământul academic din România are nevoie de profesori care să iasă din cultura complianței, „a pupatului inelului, a supunerii, a oportunismului” și să treacă la cultura curajului de a lua…
Vezi articolul

Ce semnificație are aderarea Finlandei la NATO. Profesorul universitar de Istorie Bogdan Murgescu: Deosebirea față de momentul 1991 și momentul 2022 este că Finlanda nu mai are niciun fel de încredere în buna vecinătate a Rusiei / Ucraina luptă pentru noi toți / Dacă nu ar lupta ei, am putea fi siliți să luptăm noi și trebuie să ne uităm în oglindă dacă am fi la înălțime

Viitoarea aderarea a Finlandei la NATO, care și-a exprimat această intenție alături de Suedia, ambele țări cunoscute pentru neutralitatea lor, arată în primul rând că țările vecine Rusiei nu mai…
Vezi articolul