Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR) cere oficial Ministerului Educației, Guvernului și Parlamentului să modifice procedura de constatare a plagiatelor, în proiectele legilor Deca, „astfel încât aceasta să fie realmente funcțională”. În actuala formă a legii, „tezele de doctorat plagiate pot fi anulate de instanța de contencios administrativ în termen de maximum 1 an de la acordarea titlului de doctor, chestiune ce nu satisface exigențele necesare în materia eticii și integrității academice”, avertizează ANOSR.
Solicitările studenților vin în contextul în care a început procesul de avizare interministerială al proiectelor Legii Învățământului Superior și Legii Învățământului Preuniversitar. Proiectele legii Învățământului Superior și Învățământului Preuniversitar au intrat în procedură de avizare interministerială și trebuie să fie aprobate în Guvern până în 23 martie, potrivit premierului Ciucă.
Alianța Națională a Organizațiilor Studenților din România (ANOSR) cere Guvernului, Ministerului Educației și Parlamentului (n. red. unde vor ajunge legile după 23 martie) să introducă în proiectul de lege publicat de ministra educației, Ligia Deca, „4 mari teme de interes: ponderea studenților în alegerea rectorilor, modificarea taxelor de școlarizare, durata mandatelor rectorilor și procedura de constatare a plagiatelor”.
În ceea ce privește plagiatele din doctorate, ANOSR cere Ministerului Educației condus de Ligia Deca, Guvernului condus de premierul Nicolae Ciucă, el însuși acuzat de plagiat în teza de doctorat, și Parlamentului României „modificarea procedurii de constatare a plagiatelor, astfel încât aceasta să fie realmente funcțională. În actuala formă a legii, în considerarea Deciziei Curții Constituționale a României nr. 364/2022, tezele de doctorat plagiate pot fi anulate de instanța de contencios administrativ în termen de maximum 1 an de la acordarea titlului de doctor, chestiune ce nu satisface exigențele necesare în materia eticii și integrității academice. În acest sens, ANOSR a propus Ministerului Educației reformularea articolului referitor la constatarea plagiatului în tezele de doctorat, astfel încât acesta să respecte exigențele instanței de contencios constituțional, după cum urmează:
„(1) Orice persoană fizică sau juridică poate sesiza CNATDCU privind existența plagiatului într-o teză de doctorat;
(2) CNATDCU se pronunță asupra sesizării, potrivit normelor materiale și procedurile stabilite prin Ordin al Ministrului Educației, confirmând sau infirmând existența plagiatului;
(3) CNATDCU se pronunță asupra sesizării în maximum 90 de zile de la înregistrare;
(4) Dacă CNATDCU infirmă existența plagiatului în teza de doctorat, acest fapt nu împiedică depunerea unei noi sesizări. Prevederile privind abuzul de drept sunt aplicabile în mod corespunzător;
(5) Dacă CNATDCU confirmă existența plagiatului în teza de doctorat, acesta publică decizia de confirmare a plagiatului pe site-ul propriu și introduce, în maximum 15 zile, acțiunea în constatarea caracterului plagiat al lucrării la Secția de Contencios Administrativ și Fiscal a Tribunalului București. Acțiunea este scutită de taxă de timbru;
(6) Tribunalul București se pronunță în maximum 30 de zile asupra acțiunii în constatare;
(7) Sentința Tribunalului București poate fi atacată cu recurs, în maximum 5 zile de la comunicare, care se depune la Tribunalul București; recursul se judecă în maximum 30 de zile de Secția de Contencios Administrativ și Fiscal a Curții de Apel București, iar decizia pronunțată este definitivă;
(8) Hotărârea instanței, rămasă definitivă, se publică în Monitorul Oficial, partea a-III-a;
(9) Lucrările științifice, inclusiv tezele de doctorat, constatate ca fiind plagiate, nu pot servi la încasarea sau primirea unor indemnizații sau a oricăror alte beneficii de natură pecuniară, nu pot servi la îndeplinirea condițiilor obligatorii pentru ocuparea unui loc de muncă, pentru ocuparea unei funcții sau pentru desfășurarea unei activități și nu pot servi la îndeplinirea unor criterii suplimentare în vederea ocupării sau desfășurării unei funcții, activități sau meserii;
(10) Lucrările științifice, inclusiv tezele de doctorat, constatate ca fiind plagiate, nu pot oferi niciun beneficiu autorului său în vederea ocupării unei funcții didactice sau exercitării unei activități didactice în învățământul preuniversitar sau universitar, public sau privat;
(11) CNATDCU, respectiv instanțele judecătorești, nu pot reaprecia fondul sau valoarea științifică a tezei de doctorat, ci pot exclusiv să constate caracterul plagiat al lucrării.”
Amintim că, potrivit proiectului legii Învățământului Superior lansat în dezbatere de Ligia Deca, în actuala formă care a intrat în avizare, CNATDCU va acționa în continuare ca for de intervenție în domeniul suspiciunilor de plagiat, dar cu două diferențe semnificative față de situația actuală. Întâi, nu mai este principalul organism de verificare, rol ce revine universităților, CNATDCU devenind o a doua instanță, cu atribuții mai degrabă administrative. În al doilea rând, el nu mai este consiliu autonom prin lege, ci devine comisie subordonată unei direcții din Ministerul Educației – sau, mai precis, cu activitate “coordonată” de către aceasta, lucru semnalat, pe surse, de Edupedu.ro încă din ianuarie.
În comunicatul de presă remis Edupedu.ro astăzi, 15 martie 2023, ANOSR precizează că ”având în vedere demararea procesului de avizare interministerială cu privire la proiectul Legii Învățământului Superior, ANOSR salută deschiderea față de propunerile federației preluate în proiectul consolidat, însă solicită Ministerului Educației, Guvernului și Parlamentului României includerea amendamentelor ANOSR referitoare la 4 mari teme de interes: ponderea studenților în alegerea rectorilor, modificarea taxelor de școlarizare, durata mandatelor rectorilor și procedura de constatare a plagiatelor”.
„Solicităm Ministerului Educației, Guvernului și Parlamentului României includerea amendamentelor ANOSR referitoare la patru teme mari de interes din proiectul Legii Învățământului Superior:
I. Creșterea ponderii studenților în alegerea rectorilor instituțiilor de învățământ superior la 25%.
II. Menținerea mandatelor rectorilor și senatelor universitare la 4 ani și introducerea limitării de a ocupa funcția de rector la maximum 2 mandate și maximum 8 ani, în acord cu prevederile inițiale ale Legii nr. 1/2011.
III. Nemodificarea taxelor universitare pe parcursul școlarității, astfel încât studenții să aibă predictibilitate, încă de la admitere, asupra costului studiilor universitare.
IV. Modificarea procedurii de constatare a plagiatelor, astfel încât aceasta să fie
realmente funcțională. În actuala formă a legii, în considerarea Deciziei Curții
Constituționale a României nr. 364/2022, tezele de doctorat plagiate pot fi anulate de
instanța de contencios administrativ în termen de maximum 1 an de la acordarea
titlului de doctor, chestiune ce nu satisface exigențele necesare în materia eticii și
integrității academice”.
DOCUMENT Comunicatul integral al ANOSR privind proiectul Legii Învățământului Superior:
Foto: © Pattanaphong Khuankaew | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.
Citește și:
Verificarea plagiatelor: Declarația privind originalitatea lucrărilor devine instrument-cheie, pentru CNATDCU, în procedurile administrative introduse prin proiectul noii legi a învățământului superior / Ce se întâmplă în prezent? Declarația privind originalitatea în cazul Bode-UBB / CNATDCU e păstrată ca structură subordonată unei direcții din Minister
Ministra Deca susține că nu a văzut în Legea Miclea-Funeriu, din care a preluat masiv articole în propria Lege a învățământului, prevederea care oprește rectorii cu zeci de ani de șefie să mai candideze
Redacția
Raluca Pantazi
Mihai Peticilă și Raluca Pantazi
