Alianța organizațiilor studențești cere din nou membrilor Guvernului să renunțe la intențiile de diminuare a fondurilor alocate învățământului superior: România pare să se afle în acest moment blocată într-un sistem de politici publice bazate pe tăieri și austeritate

Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR) cere din nou Guvernului să renunțe la măsurile din Legea Bolojan în privința învățământului, potrivit unui comunicat primit de Edupedu.ro. „România pare să se afle în acest moment blocată într-un sistem de politici publice bazate pe tăieri și austeritate, în speranța rezolvării aspectelor menționate mai sus prin împovărarea societății”, se arată în comunicat.

• Premierul Ilie Bolojan: E anormal să finanțezi o facultate cu aceeași sumă, dacă absolvenții ei nu lucrează în domeniul pe care l-au absolvit

„Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR) atrage din nou atenția reprezentanților cetățenilor în Parlamentul României, precum și membrilor Guvernului asupra necesității acordării unui buget adecvat educației, lipsit de austeritate, renunțând la intențiile de diminuare a fondurilor alocate învățământului superior și abrogând prevederile Legii nr. 141/2025 referitoare la acest domeniu”, conform sursei citate.

În comunicat este menționat că nu s-a respectat legea în privința investițiilor în învățământ:

„Observăm că situația României în ceea ce privește investițiile în sistemul de învățământ universitar respectă o regulă simplă, anume aceea de a nu respecta legea. Timp de peste 10 ani de la adoptarea Legii educației naționale nr. 1/2011, articolul 8 a fost omis anual în construcția bugetului țării, neatingând niciodată procentul de 6% prevăzut ca minim în privința finanțării educației.

Aceeași tendință se păstrează și în ceea ce privește prevederile noii legi a educației, Legea învățământului superior nr. 199/2023, care prevede o alocare pentru finanțarea educației de cel puțin 15% din cheltuielile bugetului general consolidat.”

Redăm comunicatul integral al ANOSR:

„Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR) condamnă discuțiile din spațiul public care fac referire la finanțarea învățământului superior și care o caracterizează drept „substanțială”, date fiind provocările sociale și pecuniare cu care se confruntă cetățeni ai statului român, printre care inclusiv studenții, cauzele fiind efecte directe ale investițiilor scăzute în sistemul de educație.

Educația este un pilon important pentru dezvoltarea economică a unui stat, lucru dovedit inclusiv prin exemplele altor state care odatăcu investițiile în educație au câștigat sume considerabile înapoi. Un astfel de exemplu este Regatul Unit al Marii Britanii, care, conform Universities UK^[1], afirmă că pentru fiecare dolar investit în învățământul superior, alți 14 dolari se întorc în economia statului.

Observăm că situația României în ceea ce privește investițiile în sistemul de învățământ universitar respectă o regulă simplă, anume aceea de a nu respecta legea. Timp de peste 10 ani de la adoptarea Legii educației naționale nr. 1/2011, articolul 8 a fost omis anual în construcția bugetului țării, neatingând niciodată procentul de 6% prevăzut ca minim în privința finanțării educației.

Aceeași tendință se păstrează și în ceea ce privește prevederile noii legi a educației, Legea învățământului superior nr. 199/2023, care prevede o alocare pentru finanțarea educației de cel puțin 15% din cheltuielile bugetului general consolidat.

În fapt, modificarea reperului în privința dimensiunii necesare pentru finanțarea adecvată a educației, de la 6% din PIB la 15% din cheltuielile bugetului general consolidat se demonstrează a fi de formă, dat fiind faptul că în anul 2024, valoarea bugetului, raportat la oricare variantă dintre prevederile actelor normative depășește cu puțin abia jumătate din pragul stabilit în 2024 – 8,11% față de 15% din cheltuielile bugetului general consolidat sau 3,35% din PIB față de 6%.

În ciuda nenumăratelor studii bazate pe date și statistici care argumentează pe fond faptul că economia statului, competitivitatea, participarea în viața activă a societății, dar și coeziunea socială cresc datorită investițiilor în educație, România pare să se afle în acest moment blocată într-un sistem de politici publice bazate pe tăieri și austeritate, în speranța rezolvării aspectelor menționate mai sus prin împovărarea societății.

În acest context, amintim faptul că România încheia anul 2024 cu o rată de sărăcie sau excluziune socială de 27,9%, conform datelor INS^[2].

De asemenea, o analiză realizată de Centrul pentru studii strategice și internaționale (CSIS) în anul 2023, denumită Investiții în educație de calitate pentru dezvoltare economică, pace și stabilitate, aduce în atenție faptul că, la nivel global, în ciuda cheltuielilor necesare și urgente pentru funcționarea competitivă a unui stat, guvernele trebuie să se asigure că educația nu este afectată, menționând inclusiv nevoia de a investi tot mai mult în învățământ.^[3]

Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR) atrage din nou atenția reprezentanților cetățenilor în Parlamentul României, precum și membrilor Guvernului asupra necesității acordării unui buget adecvat educației, lipsit de austeritate, renunțând la intențiile de diminuare a fondurilor alocate învățământului superior și abrogând prevederile Legii nr. 141/2025 referitoare la acest domeniu.

^[1]https://www.universitiesuk.ac.uk/what-we-do/policy-and-research/publications/economic-impact-higher-education?utm_source=chatgpt.com

^[2] https://insse.ro/cms/sites/default/files/com_presa/com_pdf/saracia_si_excluziunea_sociala_r2024.pdf

^[3] https://www.csis.org/analysis/investing-quality-education-economic-development-peace-and-stability