Alocarea bugetară pentru cercetare în educație s-a prăbușit în România și a ajuns la 0 euro pe cap de locuitor în 2024, conform Eurostat / Explicația Ministerului Educației și Cercetării apelează la probabilistică: „cea mai probabilă” cauză este o schimbare în metodologia de raportare

România figurează cu o sumă infimă – echivalentul a zero euro pe cap de locuitor – ca alocare bugetară pentru cercetarea în educație, în anul 2024, în datele agregate la nivel european de Eurostat. Este singura țară europeană cu acest „scor” nul, la care a ajuns după o scădere treptată pe parcursul ultimilor 3 ani, de când, în 2021, ajunsese la o valoare semnificativă de 1,6 euro pe cap de locuitor. Iar modul în care autoritățile române consideră de cuviință să explice situația reflectată în aceste date ridică semne de întrebare privind validitatea unor date statistice pe care România le transmite principalului for european responsabil cu statistica, Eurostat. 

Când Edupedu.ro a încercat să găsească o explicație pentru această situația alocării bugetare pentru cercetarea în educație, autoritățile române și-au pasat între ele responsabilitatea unor răspunsuri. În cele din urmă, a răspuns Ministerul Educației și Cercetării, după o perioadă ce a depășit considerabil perioada de 30 de zile permisă, pentru răspunsuri „complexe”, de Legea 544/2001 privind liberul acces la informații de interes public. 

• Iar răspunsurile MEC trimit către răspunderea altor foruri – Institutul Național de Statistică și Autoritatea Națională pentru Cercetare – care în prealabil au spus că nu au capacitatea de a răspunde. Aceleași răspunsuri MEC nu oferă un răspuns cert cu privire la cauza situației, ci indică ceea ce instituția crede că este „cel mai probabil” cauza diferențelor față de anii trecuți, anume o schimbare în metodologia de raportare – detalii mai jos.

De notat că răspunsurile MEC vorbesc doar despre cercetarea universitară și eludează complet rolul Institutului de Științe ale Educației sau ale unității ministeriale care l-a înlocuit în ultimii ani, până a fost reînființat în primăvară. Amintim că, în martie 2025, ministrul Daniel David – care pledează insistent pentru politici bazate pe dovezi, dar care nu a prezentat nicio dată sau analiză pentru a susține măsurile de austeritate din educație – spunea despre IȘE că „trebuie să ne asigure că vom putea face polticii în educație bazate pe dovezi, nu pe păreri adesea puțin informate” (în iulie 2025, IȘE urma să fie cenzurat).

„O cheltuială de 0 euro pe cap de locuitor în domeniul „Educație” nu înseamnă că nu se mai finanțează cercetarea în acest domeniu”, spune MEC în răspunsurile sale pentru Edupedu.ro. Ministerul spune că, în schimb, „metodologia de raportare nu mai permite separarea clară a acelor fonduri de finanțarea generală a cercetării din învățământul superior, care se regăsește în altă secțiune a datelor statistice”.

Situația României este, însă, singulară la nivel UE plus țări partenere, potrivit datelor pe 2024 

În valoare absolută, alocarea bugetară nu a fost complet inexistentă anul trecut, pentru cercetarea în educație. România figurează, cu 308.000 de euro investiți în acest domeniu. Raportată, însă, la populație, această alocare este ca și inexistentă: 0 euro pe cap de locuitor, în statistica Eurostat referitoare la alocările bugetare guvernamentale pentru cercetare-dezvoltare (GBARD), în domeniul educației.

Calculată în euro, alocarea României, în statistica europeană, este, din nou, cea mai mică – mai mică decât cea a Luxemburg, țară cu mai puțin de 700.000 de locuitori (319.000 euro în 2024), sau a Estoniei, țară cu 1,3 milioane de locuitori (331.000 euro).

• Ca valoare pe cap de locuitor la acest capitol, nicio altă țară membră sau parteneră nu figurează cu zero euro. Cele mai mici valori, după acest criteriu, în rândul celorlalte state sunt raportate de Estonia (0,2 euro pe cap de locuitor), Bulgaria, Franța, Polonia (0,4 euro pe cap de locuitor fiecare). La polul opus sunt țări precum Islanda (55,7 euro pe cap de locuitor), Danemarca (16,7 euro), Irlanda (9,2 euro), Germania (8,3 euro).
• Media europeană este relativ ridicată: 4,1 euro pe cap de locuitor în 2024, sub nivelul anilor 2022-2023, dar peste cel din anii anteriori.

Iar România a ajuns aici după o prăbușire în 2021-2022. 

În 2010-2014 țara figura, în statistica europeană, cu 0,6-0,8 euro pe cap de locuitor alocați de la buget în cercetarea în educație. Valoarea a crescut abrupt în 2015, 1,8 euro pe cap de locuitor, apoi s-a menținut mulți ani peste pragul de 1 euro. În 2021, se situa la 1,6 euro pe cap de locuitor. 

Atunci a scăzut brusc: în 2022 a ajuns la 0,2 euro, apoi la 0,1 euro în 2023, înainte să „dispară”, practic, anul trecut.

Cum s-a ajuns aici? Pentru date ce figurează în statistica europeană, MEC apelează la probabilistică

Edupedu.ro a încercat să obțină lămuriri de la instituțiile statului pentru situația în care se află alocarea bugetară pentru cercetarea în educație, în condițiile în care aceasta se face simțită într-o perioadă de schimbări considerabile. Printre acestea: dispariția și reapariția Institutul de Științe ale Educației, elaborarea și punerea în aplicare a noilor legi ale educației, scoaterea și readucerea Cercetării sub umbrela Ministerului Educației (și Cercetării).

Întrebările au plecat, inițial, spre Institutul Național de Statistică (INS) pe 4 august. Răspunsurile – bazate pe probabilități – au venit după mai bine de 1 lună și jumătate, pe 30 septembrie, de la Ministerul Educației și Cercetării.

Pe 4 august, am întrebat INS:

• „Care este metodologia de culegere a acestor date statistice (privind alocarea pentru cercetarea în educație)? Cine le raportează și pe ce bază – care este sursa datelor?
• A fost o schimbare de metodologie sau a fost un eveniment instituțional/organizațional sau de altă natură care a determinat această „ruptură”, această evaporare a alocărilor pentru cercetarea în educație?”

INS a răspuns după câteva zile, pe 11 august, arătând că furnizorul datelor referitoare la alocarea pentru cercetare (GBARD) este Autoritatea Națională pentru Cercetare (ANC) și că Institutul așteaptă clarificări, iar până atunci „nu putem oferi un răspuns competent”. Răspunsul INS, complet:

„Principalul furnizor de date pentru creditele bugetare alocate cercetarii dezvoltarii (GBARD) este Autoritatea Nationala de Cercetare. Datele sunt colectate conform regulamentelor europene si manualului Frascati 2015 si transmise la Eurostat de catre directia noastra. Pentru a putea da un raspuns acestei solicitari, va aducem la cunostinta ca asteptam clarificari  privind  diferentele de date si  schimbari metodologice care au avut loc incepand cu anul 2022 din partea principalului furnizor de date si nu putem oferi un raspuns competent pana atunci.”

Tot atunci INS a transmis mai departe întrebările către ANC, unde a retransmis și edupedu.ro întrebările sale, reformulate: 

• „Care este metodologia de culegere a acestor date statistice,  ținând cont că, potrivit precizărilor transmise de INS la solicitarea Edupedu.ro principalul furnizor de date pentru creditele alocate cercetării-dezvoltării (GBARD) este Autoritatea Națională pentru Cercetare?
• Care este explicația pentru această diferență majoră între 2021-2022 și pentru, practic, dispariția fondurilor pentru cercetare în educație, în acel moment? A fost o schimbare de metodologie sau un eveniment instituțional/organizațional sau de altă natură?”

ANC, instituția indicată drept principal furnizor de date brute pentru statisticile GBARD, a declinat, însă, competența de a răspunde și a transmis mai departe întrebările către instituția-umbrelă sub care își desfășoară activitatea, anume Ministerul Educației și Cercetării.

MEC a răspuns abia pe 30 septembrie. Iar în răspunsurile fac trimitere la diversele tipuri de finanțare a cercetării, arătând că aceasta intră la finanțarea pentru cercetarea în universități și că „cel mai probabil” datele ar reflecta o reclasificare a finanțării de bază:

• „Conform metodologiei GBARD, o mare parte din fondurile generale alocate universităților este, de fapt, clasificată sub categoria Avansarea generală a cunoașterii (Cercetare fundamentală, inclusiv fonduri nealocate unui scop socio-economic specific). Valoarea de 308.000 euro în 2024 reprezintă, cel mai probabil, doar finanțarea alocată explicit sub titlul de cercetare în educație (proiecte specifice), în timp ce cea mai mare parte a finanțării de bază a fost reclasificată”.

Și MEC precizează că ANC este principalul furnizor de date brute, dar spune că INS este instituția responsabilă pentru transmiterea datelor finale către Eurostat și OCDE. INS – adică instituția care a trimis întrebările mai departe către ANC, în lipsa capacității de a „oferi un răspuns competent” pe moment – este prezentat de Minister drept organismul „responsabil pentru integritatea și calitatea datelor finale”, dar tot Ministerul răspunde care crede că este „cel mai probabil” cauza situației semnalate.

MEC arată că finanțarea cercetării „în universități, care include și cercetarea în educație” (nu se menționează nimic cu privire la foruri precum Institutul de Științe ale Educației sau unitatea care l-a înlocuit câțiva ani, sub umbrela ministerului) este de două feluri: fonduri generale și fonduri specifice pentru anumite obiective. Iar de aici ar rezulta, probabil, valoarea de 308.000 de euro care figurează în statistica europeană.

• Edupedu.ro a solicitat, în urma acestor răspunsuri, clarificări referitoare la valoarea reală a alocării pentru cercetarea în educație din România în 2024, care să permită comparații cu valorile din alte țări europene, raportate de Eurostat. Vom reveni cu precizările MEC în momentul în care le vom primi. UPDATE La câteva minute după publicarea articolului și la foarte scurt timp după ce revenirea pentru informații suplimentare, MEC a răspuns cererii Edupedu.ro, prin biroul de presă: „Vă rugăm să adresați aceste întrebări specifice ANC și INS” – adică tocmai instituțiile care au redirecționat, pe rând, întrebările inițiale până când acestea au ajuns la MEC. Drept urmare, am cerut din nou MEC să ofere precizările cerute în baza propriilor răspunsuri inițiale.

Răspunsurile MEC, integral: 

„1. Datele privind alocările bugetare guvernamentale pentru cercetare-dezvoltare (GBARD) sunt colectate conform metodologiei internaționale în domeniu.Clasificarea acestor alocări pe domenii (ex.: Educația) se face utilizând un nomenclator specific, care clasifică fondurile pentru cercetare-dezvoltare după obiective socio-economice.Fondurile specifice pentru cercetarea în educație sunt alocate într-o categorie dedicată.

În România, Autoritatea Națională pentru Cercetare (ANC)/ex-MCID este principalul furnizor de date brute, deoarece deține informațiile detaliate privind bugetele alocate programelor C-D și le clasifică pe obiective. Institutul Național de Statistică (INS) are în responsabilitate transmiterea datelor finale (agregate și validate) către Eurostat și OECD. INS se asigură că datele furnizate de către ANC respectă standardele internaționale și metodologia aferentă. Așadar, INS este organismul oficial care compilează și raportează datele statistice naționale către Eurostat și OECD, conform standardelor internaționale. INS este responsabil pentru integritatea și calitatea datelor finale.

2.  Conform documentelor Eurostat și OECD, finanțarea cercetării în universități (care include și cercetarea în educație) este împărțită în două categorii principale:

• Fonduri alocate specific pentru un obiectiv: acestea sunt proiecte cu un scop clar, cum ar fi un program specific de cercetare în domeniul educației.
• Fonduri generale ale universităților: acestea reprezintă finanțarea acordată universităților pentru a-și susține activitatea generală de cercetare științifică.

Conform metodologiei GBARD, o mare parte din fondurile generale alocate universităților este, de fapt, clasificată sub categoria Avansarea generală a cunoașterii (Cercetare fundamentală, inclusiv fonduri nealocate unui scop socio-economic specific).

Valoarea de 308.000 euro în 2024 reprezintă, cel mai probabil, doar finanțarea alocată explicit sub titlul de cercetare în educație (proiecte specifice), în timp ce cea mai mare parte a finanțării de bază a fost reclasificată. Astfel, o cheltuială de 0 euro pe cap de locuitor în domeniul „Educație” nu înseamnă că nu se mai finanțează cercetarea în acest domeniu, ci că metodologia de raportare nu mai permite separarea clară a acelor fonduri de finanțarea generală a cercetării din învățământul superior, care se regăsește în altă secțiune a datelor statistice.”

Citește și:

Câți studenți învață în România? O problemă de raportare: 3 rânduri separate de date pentru același indicator-cheie, folosit inclusiv pentru finanțarea universităților și pentru statistici interne și internaționale

Ministerul Educației aduce laolaltă indicatorii folosiți pentru a vedea situația de fapt din universități și felul cum ele pregătesc studenți pentru piața muncii – proiect / Nu se știe ce se întâmplă cu datele raportate către instituții precum Statistica, lipsesc indicatori pentru activități-cheie

Cheltuielile Guvernului României pentru Educație au fost de 3,4% din PIB în 2023 – Eurostat / Niciun Guvern din ultimii 30 de ani nu a reușit să atingă ținta de 6% din PIB – GRAFIC

Ministrul Daniel David: Institutul de Științe ale Educației trebuie susținut ca principalul motor pentru o educație bazată pe dovezi, nu pe păreri / Aștept un rol major de la instituție

Institutul de Științe ale Educației a fost reînființat, la 5 ani după ce Guvernul Orban l-a desființat / Va avea noi atribuții, printre care realizarea metodologiilor, analizelor și studiilor de monitorizare și evaluare a rezultatelor inclusiv pe programele pilot și naționale