Numeroase manuale de Limba și literatura română „riscă să devină obstacole în calea învățării”: abordează „haotic” competențele de scriere, „au prea multe cuvinte și prea puțină claritate” – susțin printr-o serie de analize cercetători în lingvistică de la Universitatea de Vest din Timișoara

Manualele școlare „riscă să devină obstacole în calea învățării”, avertizează un grup de cercetători de la Universitatea de Vest din Timișoara, pe baza unei serii de analize și articole științifice care au vizat în special manuale de limba și literatura română, dar și manuale de matematică. Pe baza unor metode de analiză computațională a manualelor,, ei argumentează că acestea „construiesc haotic” competențele de scriere, folosesc „prea multe cuvinte și prea puțină claritate” și includ teorie abstractă la nivel de gimnaziu. 

• Cercetătorii de la CODHUS – Centrul de Cercetare și Implementare a Metodelor Digitale Bazate pe Lingvistica de Corpus cu Aplicabilitate în Științele Umaniste din cadrul Universității de Vest din Timișoara semnalează, într-un material de prezentare transmis Edupedu.ro, o serie de articole și cercetări elaborate în ultimii ani. 

Acestea susțin, pe baza analizei computaționale a unor serii de informații din materialele educaționale, că manualele „au frecvent un nivel lingvistic prea ridicat pentru vârsta elevilor, iar sarcinile educaționale propuse nu respectă principiile învățării progresive”, potrivit unui sumarului transmis de coordonatoarea centrului de la UVT, Mădălina Chitez.

Autorii cercetărilor menționate pleacă de la premisa că „studiile internaționale recomandă ca materialele didactice să folosească un nivel adecvat de complexitate lingvistică (readability în limba engleză) dar și să acorde o maximă importanță componentelor lingvistice individuale, cum ar fi: vocabularul folosit, claritatea și coerența limbajului, structura textului, explicarea adecvată a terminologiei de specialitate, echilibrul între conținutul vizual și cel textual, densitatea lingvistică a paginilor, progresia și volumul sarcinilor de lucru în funcție de nivelurile taxonomiei lui Bloom”.

Or, afirmând că validarea lingvistică nu a fost realizată până acum în cazul manualelor din România, autorii susțin că acestea prezintă o serie de probleme ce afectează învățarea și dezvoltarea competențelor. Studiile prezentate se bazează îndeosebi pe manuale de limba și literatura română, în diverse cicluri (primar, gimnazial, liceal), dar, într-un caz, și pe manuale de matematică.

Cercetarea nr. 1: Exercițiile dintr-o serie de manuale nu respectă progresia logică, sunt sărite etape intermediare esențiale pentru gândirea critică

Primul dintre studiile prezentate, publicat în 2023 într-o revistă a Universității Babeș-Bolyai, Educatia 21 Journal, apelează la analiza datelor pentru a evalua din punct de vedere lingvistic manualele și capacitatea acestora de a susține competențele de scriere a textelor în limba română. Articolul este semnat de Alexandru Oravițan, Mădălina Chitez și Roxana Rogobete de la Universitatea de Vest din Timișoara.

Cercetarea se bazează pe câte trei manuale de limba și literatura română aprobate de Ministerul Educației pentru fiecare dintre clasele: a IV-a, a VIII-a și a XII-a. Din acestea au fost selectate câte 105 sarcini de scriere per nivel (35 de sarcini din fiecare manual), care au fost raportate la curriculum și obiective de învățare și de formare a competențelor de scriere a textelor (compuneri, eseuri).

Concluzia, potrivit prezentării transmise redacției, „este îngrijorătoare”: 

• ”Exercițiile nu respectă o progresie logică, elevii fiind adesea puși să redacteze texte complexe fără ghidare, exemple sau explicații clare. Etapele intermediare, esențiale pentru gândirea critică, lipsesc cu desăvârșire. 
• Acest lucru este cu atât mai grav cu cât scrierea de texte este o cerință importantă a tuturor tipurilor de examene naționale. În loc să sprijine învățarea autentică, manualele impun un model fragmentat, în care scrierea devine fie o sarcină mecanică, fie o provocare pe care elevii trebuie să o gestioneze singuri.”

După cum arată Mădălina Chitez într-un articol publicat pe această temă, pe 10 aprilie a.c., pe propriul blog, „în clasa a IV-a, elevii sunt puși direct în fața unor cerințe de redactare fără o pregătire adecvată („redactează o compunere” – 39 de apariții), fără modele explicite de construcție a unui text sau ghidaj etapizat. În clasa a VIII-a, această tendință continuă, cu o suprareprezentare a cerințelor de creare a textelor (ex: eseuri narative sau argumentative), în timp ce etapele esențiale pentru dezvoltarea gândirii critice, precum analiza și evaluarea textului, sunt insuficient abordate. De exemplu, formulări ca „scrie un text” apar de 17 ori, în timp ce termenii asociați gândirii critice, precum „succesiunea logică”, apar de doar cinci ori.”

Cercetarea nr. 2: O comparație cu manualele utilizate înainte de 1989

A doua analiză semnalată a fost publicată la Conferința Eurocall 2024 găzduită de o universitate din Slovacia. Acel articol, semnat de Mădălina Chitez și Roxana Rogobete, co-autoare și la primul articol menționat, compară 6 manuale vechi de limba și literatura română la nivel de clasă primară, de dinainte de 1989, cu 19 manuale recente, pentru clasele I-IV. Scopul este o evaluare a lizibilității manualelor pe baza unei comparații a complexității lingvistice a acestora.

Autoarele subliniază, în sumarul transmis Edupedu.ro, că „manualele moderne conțin de 3-4 ori mai multe cuvinte per pagină și numeroase sarcini simultane, ceea ce suprasolicită elevii. Instrucțiunile exercițiilor sunt adesea mai greu de înțeles decât textele în sine”. 

Recomandarea este „găsirea unui compromis între cele două modele: păstrarea clarității și structurii predictibile ale manualelor vechi, dar cu actualizarea conținutului în sensul dezvoltării gândirii critice și a competențelor analitice ale elevilor.”

În articolul de pe propriul blog, Mădălina Chitez notează, între altele:

• „Dacă manualul vechi de clasa I (Abecedar, 1982) conținea aproximativ 6.000 de cuvinte distribuite pe 135 de pagini (44,4 cuvinte per pagină), manualele moderne analizate conțin între 18.000 și 25.000 de cuvinte, cu o densitate de până la 173 de cuvinte per pagină, ceea ce înseamnă o creștere de 309% față de manualele vechi. Această încărcare excesivă poate afecta înțelegerea textelor și motivația elevilor. Pe lângă supraîncărcarea lingvistică, manualele moderne sunt caracterizate printr-un număr excesiv de sarcini didactice, unele dintre ele fiind prea complexe pentru nivelul de vârstă al elevilor. ”

Cercetarea nr. 3: Termeni abstracții și definiții neadaptate nivelului cognitiv la clasa a VI-a

Al treilea articol semnalat în prezentarea CODHUS analizează manuale de limba și literatura română, dar și de matematică folosite în prezent la clasa a VI-a. Cercetarea, semnată de Mădălina Chitez, a fost prezentată la Conferința Innovation in Language Learning desfășurată în 2024 la Florența. Analiza se bazează pe date colectate din 6 manuale de limba și și literatura română și șase manuale de matematică, la nivelul clasei a VI-a.

Potrivit sumarului prezentat:

• „Studiul arată că elevii se confruntă cu termeni avansați din teoria literară și definiții matematice greoaie, neadaptate nivelului lor de dezvoltare cognitivă. Pe lângă supra-încărcarea lingvistică, se observă o tendință de supra teoretizare în domeniul teoriei literare, unde manualele introduc concepte avansate, dificil de asimilat la nivel gimnazial. În loc să faciliteze înțelegerea textelor și să dezvolte competențele de lectură, manualele insistă pe terminologie abstractă, ceea ce poate reduce interesul și motivația elevilor pentru literatură.

În cazul manualelor de matematică, s-a constatat utilizarea unui limbaj excesiv de tehnic, dificil de înțeles fără un suport didactic adecvat, inclusiv cu termeni și concepte „care ar trebui introduse la nivel liceal”.

Un exemplu – „În loc să explice intuitiv conceptele, manualele prezintă definiții rigide, precum:

• „Numărul natural a se divide la numărul natural b sau este divizibil cu numărul natural b, dacă există un număr natural c astfel încât a = b · c. Scriem a : b sau b|a.” (Litera, Matematică, clasa a VI-a, p. 13).”

Alte cercetări: raportarea manualelor la obiectivele PISA, lizibilitatea textelor de la Evaluarea Națională de clasa a VIII-a

Un alt articol, prezentat la aceeași conferință din Florența de Adela Chindriș, se referă la Evaluarea Națională de clasa a VIII-a – Limba și literatura română. Potrivit prezentării făcute pe blogul ei de Mădălina Chitez, acest articol, bazat pe texte utilizate la EN între 2021-2024, semnalează probleme din punct de vedere lingvistic. Potrivit cercetătoarei citate:

• „În 2021, fragmentul din Pantera Neagră de Sorin Titel avea un limbaj accesibil, dar includea simbolistică dificilă, cum ar fi metafora portarului comparat cu o panteră, ceea ce a ridicat probleme de interpretare pentru elevi. În 2022, fragmentul din Toate pânzele sus! de Radu Tudoran a introdus termeni tehnici maritimi (barcaz, chei), care nu fac parte din vocabularul uzual al elevilor de clasa a VIII-a. În 2023, textul Limir-Împărat de Ioan Slavici a inclus limbaj arhaic și fraze lungi, iar în 2024, fragmentul din Cireșarii de Constantin Chiriță a fost considerat mai accesibil lexical, dar structura sa bogată în dialog și descrieri emoționale a crescut gradul de dificultate al înțelegerii.

• Dificultatea majoră nu vine din textul în sine, ci din corelarea acestuia cu tipul de întrebări de examen. Cerințele standardizate, precum întrebările cu răspuns multiplu, impun o procesare cognitivă rigidă, care nu se potrivește cu textele narative bogate în dialog sau cu pasaje care conțin simboluri complexe.”

Și tot Mădălina Chitez semnalează un alt studiu, care nu este disponibil online, semnat de ea și Roxana Rogobete, prezentat la Conferința Națională de Cercetare în Educație 2024 (Oradea), care, spune ea:

• „demonstrează că manualele românești dar și examenele naționale nu sunt aliniate cu cerințele testărilor PISA pentru evaluarea literației. În timp ce testele PISA pun accent pe texte funcționale și gândire critică,  manualele și examenele interne se concentrează pe analiza literară și gramatică abstractă, deseori fără relevanță pentru comunicarea reală.”

Evaluarea internațională PISA, aplicată elevilor cu vârste de 15 ani, a mai fost raportată, prin prisma obiectivelor și cerințelor ce urmăresc verificarea competențelor, la obiectivele de studiu din gimnaziu/clasa a VIII-a și la obiectivele Evaluării Naționale de clasa a VIII-a – vezi exemple mai jos.

• Evaluarea Națională „bate pasul pe loc, rezervându-i lecturii un loc lipsit de importanță”, deși există modele inovatoare de evaluare a lecturii – analiză comparativă între obiectivele și instrumentele Evaluării Naționale și cele de la testele internaționale PISA

• De ce nu citesc bine elevii români? Analiză comparativă între Evaluarea Națională de la clasa a VIII-a și testele PISA: la examenul românesc lectura e decontextualizată, itemii sunt repetitivi, lipsiți de relevanță pentru evaluarea competențelor la nivel înalt

Foto: © Joanne Harris | Dreamstime.com  / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.