Marile interese ilegitime din Legile educației Cîmpeanu: rechini imobiliari, fabrici de meditații, patroni de afterschool și rectori – politicieni. Cum a ajuns ministrul Educației să amaneteze viitorul copiilor pentru a-și asigura spatele politic

20.036 de vizualizări
Raluca Pantazi / Foto: Arhiva personală
Sorin Cîmpeanu se comportă ca hoțul care strigă Hoții! Ministrul Educației îi descrie pe criticii legilor sale drept grup de interese, deși toate indiciile ne arată că proiectele sale sunt fundamentate pe cerințele unor grupuri de interese ilegitime.

De remarcat și răzgândirile la 180 de grade ale aceluiași ministru, care își arată într-o zi fața dictatorială, a doua zi un profil democrat, fără a avea însă niciodată argumentul specialiștilor pentru măsurile pe care le ia: grupul celor 100 de intelectuali care i-a înaintat o serie de propuneri de modificare a legii a fost catalogat imediat ca “grup de interese”, pentru ca a doua zi, după un val de critici primit în spațiul public ca urmare a derapajului său, să dea în spate și să spună că “Nu este nimic rău să fie format un grup de interese”. Iar mai apoi, culmea, să le înregistreze din proprie inițiativă scrisoarea deschisă drept propunere cu număr oficial de înregistrare pentru modificarea legilor.

De ce a ajuns ministrul Educației să bage pumnul în gură celor care opinează diferit? Explicația e simplă: Cîmpeanu a scris legile la dictarea unor grupuri de interese ilegitime, dând fiecărei mici mafii din educație tributul necesar pentru a-și spori propria putere politică. Articole întregi ale legii nu urmăresc interesul legitim al elevului, ci interesele ilegitime ale rechinilor imobiliari, ale rectorilor feudali, ale puternicilor grupări de meditatori-milionari ori ale directorilor politici.

De ce face Cîmpeanu aceste compromisuri inimaginabile? Omul, care se recomandă drept fost prim-ministru doar pentru că a ocupat ca interimar funcția timp de câteva zile, e bolnav de putere și visează la dregătorii mult mai înalte decât cea de ministru. Or, pentru a accede în aceste fotolii, el își imaginează că are nevoie de sprijinul grupurilor de interese pe care le servește tocmai prin legile educației.

Să vedem însă, pas cu pas, interese pe care le hrănește prin legea sa. Interesele altor grupuri decât cel al copiilor din România.

Tunuri cu terenurile școlilor: Schimbarea destinației terenurilor și clădirilor școlilor, fără aviz de la Minister

Proiectul Legii Cîmpeanu – prezentat ca document reformator pentru sistemul educațional și social românesc – prevede că primăriile vor putea schimba singure, fără aprobare de la Ministerul Educației sau altă instituție a statului, destinația terenurilor și a clădirilor nefolosite ale școlilor, fără să aibă vreo condiție cu privire la destinația viitoare a spațiilor astăzi aflate în posesia statului. Preluarea terenurilor și clădirilor școlilor și liceelor, inclusiv a celor agricole, ar urma să se realizeze după doar 3 ani de nefolosire, fără dovada că în această perioadă autoritatea locală a realizat vreo analiză a evoluției demografice, mai ales după schimbările suferite în cei doi ani pandemici, precum și fără a proba realizarea de politici locale de atragere a agenților economici în localitate sau aplicarea de politici de stimulare a natalității.

  • Sorin Cîmpeanu menține astfel în textul Legii noi pe care o propune un articol introdus în urmă cu mai puțin de 1 an de PSD, UDMR și minorități, în legea existentă, și pe care Guvernul l-a respins. Executivul condus de Florin Cîțu și care îl avea ministru al Educației tot pe Sorin Cîmpeanu respingea acum 1 an schimbarea destinației clădirilor și terenurilor școlii, printr-o argumentație pe exemple din realitate: primăriile au cerut clădiri ale școlii inclusiv acolo unde încă erau elevi care învățau, pentru a le transforma în camere de hostel, capele mortuare, aprozare, ateliere auto sau confecții (sursa și detalii). Acum, ar putea realiza aceste transferuri fără a mai cere aprobarea Ministrului Educației.

Concret, proiectul Legii învățământului preuniversitar pus în dezbatere pe 13 iulie 2022 de Sorin Cîmpeanu stipulează, la articolul 118 din capitolul “Baza materială a învățământului preuniversitar”, la aliniatul 9, următoarele: “Schimbarea destinaţiei terenului folosit de unităţile de învăţământ preuniversitar de stat, precum și a spațiilor/clădirilor în care nu se mai desfășoară activități didactice se poate face după primii 3 ani calendaristici de la încetarea activităţii didactice în spațiul respectiv, de către autorităţile administraţiei publice locale, fără avizul conform al ministrului educaţiei”.

FOTO DOCUMENT Articolul 118, alin (9) din Proiectul legii Cîmpeanu:

Foto: Articolul 118, aliniatul 9 din proiectul Legii Cîmpeanu / Sursa: edu.ro

Schema de preluare rapidă de către primării a terenurilor și clădirilor școlilor este continuată la articolul care prevede ce se întâmplă în cazurile în care școala vrea spațiul înapoi: primăria poate să refuze să-i dea terenul sau clădirea înapoi și, în loc, “să asigure un alt spațiu care să îndeplinească condițiile necesare realizării unui act educațional de calitate”. Concret, școala nu are nicio opțiune să oblige primăria să-i redea exact terenurile și clădirile care aparțin sistemului de educație.

FOTO DOCUMENT Articolul 118, alin (10) din Proiectul legii Cîmpeanu:

Foto: Articolul 118, aliniatul 10 din proiectul Legii Cîmpeanu / Sursa: edu.ro

Același proiect de Lege nu obligă nicio autoritate locală să acorde urgent spații, clădiri și terenuri școlilor arondate care sunt aglomerate sau în care copiii învață în 3 schimburi. Amintim argumentul irațional folosit de ministrul Sorin Cîmpeanu în urmă cu o săptămână pentru permiterea de către proiectul legii pe care o promovează a școlilor cu 3 schimburi: “Avem școli în care se învață în trei schimburi. Am vrut să introducem în lege interdicția de a mai organiza trei schimburi. Am ținut personal foarte mult la această prevedere. M-am lovit de realitate: nu vor. Nu vor nici colegii din acele școli în care se învață în trei schimburi să renunțe, nu vor nici părinții, nu vrea nimeni să se renunțe” (sursa și detalii). Niciun cuvânt despre primăriile care ar fi trebuit întrebate primele ce soluții de spații și clădiri au pentru aceste școli și când estimează că le vor pune la dispoziție copiilor și profesorilor.

Cea mai recentă tentativă de preluare de către primării a clădirilor școlilor: Ludovic Orban a somat-o pe Monica Anisie să le pună primarilor la dispoziție clădirile care au fost școli, în primul an de pandemie

Amintim că exact aceeași solicitare electorală a venit în urmă cu 2 ani de la premierul de atunci, Ludovic Orban. “Să vă aplecați cu mai mare seriozitate pe solicitările autorităților locale privitoare la acordul pe care trebuie să-l dați ca anumite clădiri în care au funcționat școli, dar în care nu mai funcționează școli, nu mai există populație școlară, ei solicită să permiteți utilizarea acestor clădiri în alte scopuri”, i-a transmis Ludovic Orban ministrului Educației de la acea vreme, Monica Anisie, la începutul ședinței de guvern organizate după primul Bacalaureat susținut de elevi în perioada pandemiei (sursa și detalii).

Precedentul “tunului imobiliar” de lângă Iași

”Nesocotind regimul juridic al terenului în cauză – teren aparținând domeniului public al statului, precum și cele dispuse prin sentința 6268/31.07.2020, pârâta Liceul Tehnologic CEDEAZĂ PRESIUNILOR EXERCITATE ÎN MOD ABUZIV de pârâta Comuna Miroslava prin primar și emite astfel Hotărârea 25/19.10.2020 prin care a aprobat întocmirea unei declarații notariale de renunțare și radiere a dreptului de proprietate al Liceului și înscrierea dreptului de proprietate în favoarea Consiliului Local Miroslava. Liceul Tehnologic, prin Consiliul de Administrație prezidat de președintele acestuia, directorul Mihaela Cadiș, a respins solicitarea formulată de primarul Dan Niță. Câteva luni mai târziu, același CA, dar de această dată prezidat de profesorul Mihai Cantemir, înlocuitor temporar al președintelui de drept, aprobă renunțarea la dreptul de proprietate și cedarea terenului către Primăria Miroslava”, acuză conducerea Agenției Domeniilor Statului, într-un proces deschis autorităților din Miroslava, relatează 7Iași.ro.

Potrivit publicației locale, Agenția Domeniilor Statului a deschis în instanță mai multe procese prin care încearcă să recupereze mai multe hectare de teren aparținând domeniului public al statului care ar fi fost “obținute ilegal de Primăria Miroslava”. Unul dintre procese este acum pe rolul Tribunalului Iași, după ce Judecătoria Iași a decis în 2020 cererea de chemare în judecată formulată de Agenţia Domeniilor Statului, a constatat “nulitatea absolută a titlului de proprietate nr. 86194/04.06.2004 emis pe numele Grup școlar agricol Mihail Kogălniceanu Miroslava” și a obligat liceul la predarea terenului.

Organizarea examenelor speciale la admiterea în Colegii, cu subiecte făcute de alte instituții decât Ministerul Educației: “o formă mascată de privatizare a unei părți din învățământul public”

Interesele căror grupuri vor fi hrănite de examenele care se vor desfășura numai la colegii? Pentru ce interese luptă ministrul Educației, atunci când decide să trimită toți copiii cu rezultate bune să obțină confirmarea muncii lor de la profesorii din colegii, printr-un examen peste cel organizat de Minister la Evaluarea Națională, cu subiecte concepute de altcineva decât Ministerul?

Posibilitatea organizării de către Colegiile Naționale a propriei admiteri la clasa a IX-a, după Evaluarea Națională și cu subiecte proprii, ”o percep ca pe o formă mascată de privatizare a unei părți din învățământul public. Crește piața meditațiilor și vom avea un grup de colegii, așa zise de elită, cu propriile reguli, ceea ce ridică semne de întrebare”, a declarat președintele Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării, Csaba Asztalos. ”Înțeleg acest element de susținere a școlilor de elită, dar nu în dauna celorlalți copii și pericolul e să avem o polarizare mai mare. Cred că această măsură va duce la o polarizare. Majoritatea copiilor de elită ajung acolo și datorită situației materiale a părinților, care le permite meditații”, a precizat Asztalos, la HotNews.ro.

Deci interesele cui sunt servite atunci când anunți un examen organizat numai la instituții de învățământ din oraș, într-o țară cu o falie educațională și socială între rural și urban atestată de fiecare examen și testare din ultimii 20 de ani? Cum vor putea vreodată copiii din rural, de mila cărora declarativ plâng toți membrii guvernului, să găsească resursele financiare și profesionale pentru cele două rânduri de examene? Cu cine să facă meditații copiii de la sate, ale căror școli abia găsesc profesori calificați, pentru a putea avea condiții egale de participare la 2 rânduri de examene cu colegii lor din orașe, când familiile multora dintre ei nu îi pot întreține nici măcar să continue studiile în urban? 

Surse juridice au declarat pentru Edupedu.ro că cele două tipuri de admitere la liceu prevăzute de proiectul de lege Cîmpeanu sunt discriminatorii. Cum asiguri egalitatea de șanse în fața unui examen de admitere, când parte dintre examinați răspund unor subiecte concepute de Ministerul Educației, iar ceilalți elevi rezolvă subiecte realizate de alte entități?

Și cum vă imaginați că va răspunde directorul unui astfel de colegiu rugăminții fierbinți a parlamentarului din urbe, sau a primarului, sau a oricărui reprezentant al protipendadei locale: “Domnu’ director, ajutați-l și pe-al meu cu subiectele/corectarea la examenul ăsta, că-i prost, da-i al nostru și tot noi vă ajutăm când v-o fi mai greu”. 

De remarcat că nicio altă propunere publică făcută pe durata dezbaterilor nu a susținut introducerea admiterii la Colegii prin examene separate de cele ale Evaluării Naționale; singurii susținători sunt Ministerul Educației și Asociația Alianței Colegiilor Centenare, alianță care a precizat însă că nu susține România educată

Menținerea notelor la Religie, dar eliminarea lor la Sport, Muzică și Desen 

Copiii din România învață Religia din clasa pregătitoare și până în clasa a XII-a. 13 ani de Religie pentru elevii români, care altminteri învață mult, mult mai puțină chimie, fizică, biologie, geografie, istorie și arte. O victorie uriașă obținută de Patriarhul Daniel încă de acum 11 ani, întărită astăzi prin proiectul de lege a educației Cîmpeanu: profesorii acestei discipline vor continua să le acorde note elevilor, în vreme ce la Sport, Muzică și Desen ei vor primi calificative. Interesele cui sunt hrănite de Legea Cîmpeanu, prin menținerea notelor la Religie?

Și dacă anularea notelor la Sport, Muzică și Desen nu vor lovi autoritatea profesorilor care predau aceste discipline, așa cum susțin reprezentanții Ministerului, atunci de ce Religia este menținută în proiectul legii cu Note, nu cu calificative? Iar dacă profesorii acestor discipline îi îndepărtau pe copii de ele prin severitatea notării, așa cum susțin oficialii din Minister, de ce nu introduce ministerul un sistem de checks and balances la nivelul școlilor astfel încât practicile toxice să fie rapid identificate de școală, iar comportamentele modelate astfel încât elevii să nu aibă de suferit? Dacă astfel de practici abuzive există din partea unor cadre didactice, atunci ele există și la materiile care rămân cu note, greu de crezut că sunt doar la cele trei materii, în lipsa oricăror statistici prezentate de Minister.

Conectarea mandatelor de inspectori școlari (pe care Sorin Cîmpeanu îi vede secretari de stat și subsecretari de stat) de mandatul unui ministru. Interesele cui le servește Cîmpeanu?

Ale școlii care are nevoie de predictibilitate și stabilitate? Sau ale partidelor care atunci când vremelnic pun mâna pe putere nu vor mai trece nici măcar prin rușinea de-a se afla public că ei sunt cei care au decis schimbarea inspectorii școlari strict din considerente de culoare politică?

Și cum explică ministrul Sorin Cîmpeanu că “profesionalizarea managementului” în universități înseamnă acordarea posibilității ca același rector (inclusiv el, aflat deja la al treilea mandat) să conducă pe viață instituția de învățământ superior, dar în inspectorate înseamnă că viitorii inspectori își încetează mandatul odată cu cel al ministrului educației?

“În proiectul legii învățământului preuniversitar România educată, la articolul 165, alineatul 4 prevede că după ce are loc concursul pentru funcțiile de directori generali și directori generali adjuncți ai noilor Direcții Județene pentru Învățământ Preuniversitar (DJÎP), adică denumirea propusă pentru noile inspectorate școlare, cei numiți în funcție prin ordinul ministrului Educației vor încheia contract de management pe perioada mandatului demnitarului. Conducerea acestor direcții va fi legată astfel, ombilical, de ministru, care este om politic”, după cum avertiza Edupedu.ro încă de la începutul lunii, într-o analiză realizată de Mihai Peticilă.

Proiectul Legii invatamantului preuniversitar Cimpeanu / Foto: edu.ro
Capitol bugetar distinct pentru toate școlile din România pentru cheltuieli cu evaluarea elevilor. Adică testări pe bani, pe lângă examinările organizate de Minister, de OECD și IEA. Interesul cui îl servește ministrul?

Interesul cui îl servește ministrul Cîmpeanu, atunci când introduce în proiectul Legii educației din preuniversitar obligația ca școlile să nu poată cheltui parte din costul standard per elev decât exclusiv pe servicii de evaluare periodică a elevilor? 

Concret, proiectul Legii educației Cîmpeanu prevede la articolul 111 alin. (2) litera c) următoarele:  

Proiectul Legii învățământului preuniversitar Cîmpeanu / Foto: edu.ro

Articolul cu aceste componente ale finanțării se regăsește și în legea actuală, însă ceea ce face diferența este condiționarea subtil introdusă în proiectul de lege Cîmpeanu ca pentru evaluarea periodică a elevilor și pentru formarea profesorilor bugetul să fie de minimum 20% din costul standard per elev, ceea ce duce la separarea acestor linii bugetare, pentru a putea fi cuantificate. De remarcat că sunt vizați aici și furnizorii de cursuri de formare pentru profesori, majoritatea organizații neguvernamentale, sindicate, asociații și firme, cu atât mai mult cu cât CCD-urile vor fi desființate; până la înlocuirea CCD-urilor, școlile vor avea acest buget de cheltuit. Desființarea Caselor Corpului Didactic (CCD) și lipsa unor măsuri tranzitorii care să prevadă menținerea acreditării pentru cursurile oferite de ele în prezent înseamnă că noile instituții care le vor prelua parte din atribuții va trebui să treacă din nou prin procesul de acreditare a cursurilor de formare. Bugetul, în noua lege Cîmpeanu, fiind separat pentru fiecare școală pe liniile de evaluare și de formare, va putea fi folosit pentru a contracta serviciile organizațiilor furnizoare de cursuri de formare pentru profesori și de evaluare pentru elevi, care vor fi de facto beneficiarii acestui buget majorat la 20% din costul standard. Detaliul introdus de Legea Cîmpeanu:

Propunerea a venit de la Alianța “O voce pentru educație”, al cărui grup de lucru pentru capitolul “Evaluare” a fost condus de managerul unei companii de testare, potrivit informațiilor trimise la solicitarea Edupedu.ro

De amintit că același ministru al Educației care astăzi le propune școlilor să dea bani ca să-și testeze elevii (dar care nu introduce nicio monitorizare ulterioară a rezultatelor și aplicării de măsuri remediale), în urmă cu un an le-a recomandat școlilor programul Neuroștiința la Clasă, care conține “erori științifice fundamentale”, după cum au avertizat la acea vreme trei profesori și cercetători în Neuroștiințe și Științe Cognitive. Ce a răspuns atunci Cîmpeanu? Materialele folosite în programul „Neuroștiința la clasă” nu au fost verificate de specialiștii din Minister „din perspectiva acurateței sau actualității informației științifice prezentate”, a argumentat ministrul, care a adăugat că sprijină în continuare programul. (Detalii aici).

Decizia de a nu extinde programul After school și de a nu introduce Masă caldă în toate școlile din România, așa cum prevede România educată

Interesele cărui grup le servește Legea Cîmpeanu, lege care ar urma să fie promovată anul acesta cu orizont de creștere societală de cel puțin 10 ani și care vorbește despre Masa Caldă în continuare ca despre un program care se aplică numai unei liste de copii, și nu tuturor școlilor, așa cum se întâmplă în statele la ale căror rezultate educaționale aspirăm. În România următorilor 10 ani “desenați” de Legea Cîmpeanu, condiția pentru a mânca la școală este ca elevii să învețe în “școlile cu vulnerabilitate mare și medie din perspectiva abandonului școlar”. Așadar competiția sărăciei în cea mai săracă țară din Uniunea Europeană – acesta este obiectivul pe care ministrul Educației condus de Sorin Cîmpeanu îl zugrăvește pentru următorii ani 10 ani.

“În anul 2019 programul a dus la eradicarea abadonului şcolar în unele şcoli”, arăta Ministerul Educației în motivarea pe care instituţia o publica în preambulul Ordonanței de Urgență pentru aplicarea programului pilot. Programul masa caldă în şcoli a fost înfiinţat în perioada Guvernului Cioloş, în 2016, și de atunci și până astăzi este Pilotat, fără să fie publicat vreun studiu în urma acestui pilot “permanent” pe baza căruia intervenția să fie scalată la nivel național. Mai mult, în fiecare dintre cei 7 ani programul Masa Caldă, acordat școlilor dintr-o listă decisă de Minister pe criterii netransparente, a fost introdus printr-o Ordonanță de Urgență. Nu știm, însă, de ce acest proiect ia prin surprindere în fiecare an Executivul, care decide invariabil aprobarea lui fără modificări majore printr-o ordonanță de urgență. Ca o oglindă a proastei administrații patronate politic de demnitari apăsați de alte interese și mai puțin cele ale elevilor, normele de aplicare pentru acest program apar întotdeauna în preajma debutului anului școlar sau chiar după acesta, astfel că primul semestru, iar acum primul modul din anul școlar 2022-2023, cel puțin, sunt compromise – autoritățile locale nu au timp fizic să facă licitațiile și să organizeze cantinele pentru a le pregăti copiilor masa caldă în valoare de 10 lei pe zi, până spre finalul lunii noiembrie.

Deci anul școlar 2022-2023 organizat de ministrul Sorin Cîmpeanu, care vrea să-și impună Legea pentru următorii cel puțin 10 ani, debutează de facto în lipsa a două programe-cheie pentru reducerea abandonului școlar: Masa Caldă nu va exista în școlile selectate în 5 septembrie din cauza normelor întârziate, banii pentru rechizite nu vor ajunge la copii pe 5 septembrie pentru că tichetele educaționale de 500 de lei sunt acordate constant târziu după ce începe școala.

Deci ce grup de interese servește Sorin Cîmpeanu atunci când menține programul Masa caldă acordat doar “pe caiet”, anumitor școli: al copiilor pe care fără niciun ajutor statal îi abandonăm în topul obezității și al sărăciei europene sau al firmelor și ONG-urilor care vor câștiga în continuare bani buni din after-schooluri și intervenții limitate, de fapt din falimentul școlii de stat, pentru că nu există competență pentru intervenții generalizate?

Proiectul prezidențial “România educată”, pe ale cărui concluzii se bazează proiectul Legilor educației Cîmpeanu, potrivit declarațiilor ministrului, prevede următoarele obiective și măsuri:

Foto: Raportul Romania educată / romaniaeducata.eu

În schimb, proiectul legii Cîmpeanu care ar trebui să construiască România următorilor 10 ani (potrivit intențiilor anunțate de președintele Iohannis) întocmește în continuare “liste de școli” care pot intra în programul Masa caldă.

Foto: Articolul 93 din Proiectul legii învățământului preuniversitar / Sursa: edu.ro

În ceea ce privește after-school-ul, proiectul legii învățământului lansat de Cîmpeanu vine, la 11 ani după Legea Miclea-Funeriu, cu o restricție față de legea 1/2011 aflată în vigoare: activitățile de la “Școală după școală” nu mai intră în norma didactică a profesorilor la simpla cerere, așa cum prevede legea veche, ci pot constitui parte din normă doar în cazul în care profesorii fac dovada că nu și-au putut face norma didactică din orele prevăzute în planul-cadru sau din “ore de pregătire pentru evaluări/examene naţionale şi/sau pentru obţinerea performanţei educaţionale, precum şi ore de învăţare remedială”. De remarcat că proiectul Cîmpeanu nu prevede posibilitatea ca la Școala după școală profesorii să facă pregătirea copiilor pentru examene sau activități remediale, în timp ce legea în vigoare definește exact prin aceste tipuri de activități obiectivul programelor Școală după școală.

FOTO DOCUMENT Norma didactică în proiectul Legii Cîmpeanu:

Foto: edu.ro

FOTO DOCUMENT Norma didactică în proiectul Legii educației 1/2011 în vigoare:

Foto: legislatie.just.ro
Decizia ca oricine să poată fi profesor

Orice persoană cu studii superioare ar urma să poată să predea în școli, fără module de pregătire sau masterat didactic, printr-o excepție introdusă în noul proiect de lege. Deci un absolvent de licență ar urma să susțină o probă de verificare a cunoștințelor teoretice pedagogice, probă organizată de o nouă instituție, Centrul Național de Formare și Dezvoltare în Cariera Didactică, pentru a se putea prezenta apoi în fața elevilor, ca profesor, fără să fi avut nici măcar o oră de pregătire pedagogică la clasă (sursa și detalii).

Această rută de intrare în cariera didactică va oferi legitimare ca profesor partenerilor Ministerului Educației, membrilor organizațiilor care au proiecte în această zonă tot mai bogată în finanțări, tuturor impostorilor care se prezintă ca “expert educațional” fiind cel mai adesea experți în marketing sau vânzări, fără studii în nicio zonă conexă educației, fără masterat didactic sau DPPD-uri parcurse, dar cu dorința și necesitatea organizaționale și financiare de a fi “măcar un an profesor”.

Despre interesele celor în numele cărora ministrul a introdus în proiectele legilor educației prescrierea plagiatului, amnistierea plagiatorilor prin posibilitatea de a renunța gratuit la doctorat, desființarea CNATDCU, posibilitatea de a conduce universitățile pe viață, citiți, pe larg, mai jos:

EXCLUSIV Comisia Europeană monitorizează reforma educațională din România și „urmează să fie consultată pe proiectele de legi de îndată ce Ministerul Educației are o versiune consolidată a acestora” – SURSE / Executivul european susține „lupta împotriva plagiatului și a plagiarismului”
BREAKING Prescrierea plagiatului în 3 ani de la săvârșirea faptei – o nouă metodă de amnistiere a plagiatorilor inclusă în proiectul de lege a Educației
BREAKING Amnistierea plagiatorilor prin noua lege a educației: orice plagiator va putea să renunțe, gratis, la doctoratul făcut pe banii statului, dacă legea este promovată. Premierul Ciucă, protagonist al celui mai mare scandal de plagiat din prezent, “a validat total“ legea și va putea renunța unilateral la titlu
EXCLUSIV Profesorul Lazăr Vlăsceanu, unul dintre cei mai proeminenți sociologi români: Proiectul Legii învățământului superior – compilare, centralizare, uniformizare
BREAKING Instituția-cheie în analizarea plagiatelor este desființată în proiectul Legii educației, în plin scandal de plagiat la adresa premierului. Nicolae Ciucă “a validat“ proiectul de lege și va scăpa de analiza CNATDCU dacă legea intră în vigoare
Desființarea CNATDCU este o tentativă de mușamalizare a oricărei fraude. Este aberant mecanismul care trimite o decizie de plagiat dată de experții Consiliului la decizia justiției – declară matematicianul Vasile Brînzănescu, membru în conducerea instituției-cheie în soluționarea plagiatelor
Abuzurile de putere ale premierului Ciucă. Generalul distruge instituții întregi ca să scape de acuzația de plagiat
Jurnalist Hotnews către purtătorul de cuvânt al guvernului: Premierul Ciucă e spălat efectiv de acuzația de plagiat, nu vă e rușine cu un astfel de premier? Nu vă simțiți puțin rușinați?
Reprezentanții ANOSR reacționează la propunerile din legea învățământului superior: Respingem ferm prelungirea mandatelor rectorilor de la 4 la 5 ani și, mai ales, eliminarea limitării la 2 mandate / Dezacord pentru eliminarea atribuțiilor CNATDCU în acordarea titlurilor de doctor și a atestatelor de abilitare
Prima tentativă a lui Cîmpeanu de a amnistia plagiatorii: 2014 – Guvernul declanseaza amnistierea plagiatorilor: Cum explica noul ministru al Educatiei ca a modificat legea pentru un singur om si cum poate renunta un plagiator, gratis, la doctoratul facut pe banii statului
Amnistierea plagiatorilor nu este prevăzută în Romania educată. Întrebat dacă măsurile care îi favorizează pe plagiatori au susținerea Cotroceniului, ministrul Cîmpeanu a răspuns: Administrația Prezidențială va analiza proiectele de legi în momentul în care ele vor veni la promulgare
Premierul Ciucă, acuzat de plagiat în teza de doctorat, vizat de soluțiile de amnistiere propuse în proiectul legii învățământului superior: Parcursul de aprobare nu va fi foarte lung pentru că trebuie să producă efecte
“Se pregătește un tip de schimbare inacceptabilă” ce va duce la lipsă de seriozitate privind finanțarea educației, segregarea elevilor, protecție totală pentru plagiatori – analiza universitarului clujean Claudiu Turcuș pe tema proiectelor de lege
BREAKING Rectori până la moarte. Proiectul noii Legi a educației prevede că fiecare universitate își stabilește numărul maxim de mandate pentru un rector, dar precizează în mod absurd că nu poate avea totuși “un număr nelimitat de mandate”
Asztalos Csaba, șeful CNCD, despre legile educației: Posibilitatea colegiilor de a avea admitere proprie e o formă mascată de privatizare a unei părți din învățământul public
Atac dur la adresa proiectelor legii Educației. Marian Preda, rectorul Universității din București: Sunt făcute din birou, fără analize serioase, cu și de către un grup monocolor de autori care nu include specialiști în domeniul educației

37 comments
  1. Măi, dar cum n-au alte sisteme de educație mai performante nevoie de meditații? A, păi au MAI PUȚINĂ PROGRAMĂ DECÂT AVEM NOI.

    Cam la jumătate.

    Dar ce suedezii, finlandezii, britanicii ăștia despre educație? Nimic! Noi știm că lopețile, gălețile și cisternele de materie care lăbărțează programa școlară sunt cheia educației. Știm mai bine.

  2. Sa se interzica sa se mai faca meditatii si sa fie obligati sa isi dea “plamanii” pe tabla profesorul la clasa.
    Profesorii pierd timpul la meditatii la fel ca la orele din scoli, dar le cer elevilor acea taxa! Mai ceva decat gangsterii care cer taxa de “protectie”. Asa si cu profesorii astia.
    In clase sa nu fie mai mult de 20-25 de elevi!

  3. Domnule B,poate faci parte din categoria celor care înțeleg textele,dar sigur nu faci parte din categoria celor care au educație, respect,bun simt,empatie……..etc.Daca ești profesor ii compatimesc pe elevii și părinții care colaborează cu așa ipochimen ca tine.Cu așa profesori ca tine, învățământul este mort,nu mai are nici o șansă .

  4. Stimata Doamna Raluca Pantazi,

    La Disciplina Religie elevul nu este obligat sa o urmeze in niciun ciclu de învățământ, fiind de ani de zile la cerere (fără a se aduce scutiri de efort, așa cum este cazul la disciplina sport). Pe de alta parte, la disciplinele inde s-a propus acordarea calificativelor, acestea nu sunt la cerere.

    Este pertinent ca Disciplina Relgiie sa rămână cu note, întrucât elevul poate opta oricând retragerea sa de la aceasta disciplina, in timp ce de la cele enumerate de Dumneavoastră nu. Doamne ajuta.

    1. Dacă vă deranjează Religia
      Clar sunteți Ateu într-o Majoritate de Crestini.
      Deci ce gândiți Nu are Relevanță deloc pt Cei care au o Cultură Ortodoxă deosebită
      (Va rog frumos să publicați acest comentariu)(aveti aici Numai comentarii Contra Religiei si Nu e corect asa ceva)

  5. Felicitări pentru curajul de a pune punctul pe i, stimată doamnă Pantazi. O singură întrebare mă chinuie: dacă pentru a putea lucra cu o clasă de copii am nevoie, anual, de un aviz psihologic favorabil, de ce domnul Câmpeanu poate să decidă soarta Educației unei țări (viitorul însuşi al țării) fără obligația de a prezenta un aviz psihologic favorabil din partea unei comisii obiective de psihologi/ psihiatrii?

  6. Relevante, utile si oportune analiza si sinteza – excelent documentate si argumentate – realizate de dna Pantazi! Congrats!….Se confirma, in fine, si la noi ca in multitudinea de interese posibile care anima diversele si numeroasele existente “grupuri de interese” (un concept bagatelizat la noi, desi reprezinta traducerea corecta a termenului anglofon “stakeholders” – de care de fapt unii nu vor/ pot / stiu sa tina cont), pot exista si interese ILEGITIME (a nu se confunda cu cele ILEGALE!). In stiinta si arta Managementului afacerilor/ organizatiilor, analiza legitim-ilegitim a fiecarui interes manifestat (traim doar intr-o lume a intereselor!) se efectueaza periodic, prin discutii, negocieri, consensualizari, iar purtatorii de asemenea interese sunt identificati, marginalizati si – eventual – eliminati de purtatorii intereselor legitime… La noi este evident ca nu functioneaza acest “mecanism” democratic specific statelor avansate… Oare de ce si pentru ce? As propune dnei Pantazi sa continue investigatiile pentru a avea in vedere la capitolul interese ilegitime in educatie si triplul simulacru initiat de Ministerul Educatiei prin asa-zisa “asigurare a calitatii educatiei”, conform unui model pseudo-stiintific adoptat prin OUG 75-2005, deci acum 17 ani… Dupa SIMULACRUL initial (ce dureaza de 17 ani) al “asigurarii calitatii educatiei” (generat de colectia de erori conceptuale, confuzii, prejudecati si lacune denumita OUG 75-2005), Ministerul Educatiei ne-a administrat SIMULACRUL noutatii proiectelor legilor (vechile OUG 75-2005 SI L 87-2006 fiind declarate abrogate in capitolele finale ale proiectelor legilor invatamantului, dar mai toate ideile, conceptele si dispozitiile acesteia se regasesc in mare parte intacte, in multe articole ale noilor proiecte, alaturi de paragrafe copy-paste din Romania Educata) si a pastorit SIMULACRUL consultarii publice (din care au rezultat, in 43 de zile, 75 de dezbateri si peste 10.000 de propuneri-observatii ale caror lecturare, intelegere, analizare, prelucrare, etc. pot ocupa zeci de persoane timp de mai multe saptamani, cel putin). Dar Ministerul Educatiei – asa cum ne-a obisnuit – poate respinge orice propunere, fara sa dea cuiva socoteala (de ce?, pentru ce?) si chiar fara macar sa anunte public.. Sa ne amintim ca Legea Educatiei nationale nr.1/2011 nu a putut fi adoptata prin consens in Parlament astfel incat a fost necesara adoptarea ei prin asumarea raspunderii Guvernului… Ca o culme a ironiei, in urmatorul deceniu, au fost necesare peste o suta de … modificari ale acestei legi fundamentale, in interesul exclusiv al anumitor “grupuri de interese”… Cate interese care au actionat atunci au fost ilegitime si cate chiar ilegale? Rezultatele intelepciunii colective a alesilor neamului este vizibil astazi sub toate aspectele NON-CALITATII EDUCATIEI…. Conform chiar ministrului Sorin Campeanu, CALITATEA educatiei (ca adecvare la cerintele beneficiarilor directi si indirecti nu doar la cele ale Ministerului Educatiei!) a scazut continuu ajungand astfel in prezent la un “minimum minimorum”! Desi avem de 17 ani doua agentii nationale – ARACIS si ARACIP – care, chipurile, se ocupa cu asigurarea calitatii (adica “fac CA CALITATEA sa fie sigura” – conform unor “intelepti” precursori ai modelului romanesc pseudo-stiintific de asigurare a calitatii educatiei denumit “modelul de guvernare bazata pe Leviathan” , din Stiintele social-politice ale sec.XIXI!)…. De fapt, interesul Ministerului Educatiei nu este sa genereze increderea tuturor beneficiarilor directi si indirecti ai educatiei in faptul ca cerintele lor au fost, sunt si vor fi respectate/ satisfacute (conform definitiei standard internationale a Asigurarii calitatii ca etapa a Managementului calitatii) – avand in vedere numeroasele situatii conflictuale si procese judiciare existente de peste un deceniu in relatia Ministerului Educatiei cu mai toti stakeholders-ii sai) ci doar de-a justifica decidentilor din Executiv alocarea finantarilor bugetare acelor scoli si universitati autorizate/ acreditate de ARACIP si ARACIS, conform unor cerinte/ “standarde” stabilite din birouri, fara implicarea stakeholders-ilor si a caror indeplinire este, chipurile, confirmata birocratic prin sute de documente care ocupa timpul numerosilor angajati implicati (desi acum se stie si la noi ca “hartia suporta orice” si ca a considera un document ca fiind dovada unui fapt este total irelevant si chiar contra-productiv!!!)…. Dar, daca avem in vedere si taxele aferente – percepute de ARACIS si ARACIP pentru aceste inutile dar periodice evaluari de …. multiple si stufoase documente – putem identifica interesele legitime si ilegitime implicate… “Follow the money!”

  7. Excelenta analiza! Felicitari, dna Pantazi!
    Religia nu are ce cauta in scoli, nu doar ca nu ar trebui sa aiba note in continuare, spre deosebire de desen, sport si muzica (pentru care cred ca e foarte bine sa se renunte la note).

  8. La intrebarile referitoare la materia Religie va pot raspunde eu, desi probabil erau retorice… Profesoara de Religie a copiilor mei incerca foarte insistent sa ii convinga sa participe la aceasta ora, pe motiv ca astfel le va creste media generala (foarte crestinesc motivul…). Daca nu s-ar mai acorda note, care sa traga mediile in sus, cati copii ar mai opta sa faca religia? Cati profesori si-ar mai face norma?

    1. Copiii participă la ora de religie pentru acel 10 și pentru că părinților le e jenă să solicite neparticiparea la oră. Dacă ar trebui să facă cerere pentru a participa, le-ar fi mai ușor, nu ar face-o și gata. Dar să mergi la școală, ca părinte, mai ales în mediul rural, și să te ia toată lumea la întrebări, să devii paria comunității, asta e mai greu. În rural toată lumea cunoaște pe toată lumea. Profesorul este de multe ori preot în sat. Părinții și copiii nu au soluții, așa că preferă să tolereze situația și să beneficieze de acel 10.

    2. Dacă vă deranjează Religia
      Clar sunteți Ateu într-o Majoritate de Crestini.
      Deci ce gândiți Nu are Relevanță deloc pt Cei care au o Cultură Ortodoxă deosebită
      (Va rog frumos să publicați acest comentariu)(aveti aici Numai comentarii Contra Religiei si Nu e corect asa ceva)

  9. O altă mare problema ar fi programa școlară.Ni se tot spune că se vrea copierea modelelor educaționale din vest.Din păcate program școlară nu îi ajută pe absolvenții unui liceu cu aproape nimic în piața muncii.Asa cum ați spus se încurajează mafia meditațiilor cu o programa generală supraincarcata și alambicată in care profesorul nu mai pune accent pe însușirea cunoștințelor de către elevi ci pe parcurgerea in totalitate a programei, obligând astfel părinții să mediteze copii, întrebarea e de ce mai există și clase de profil umanist daca e oibligatorie matematica la bac pt.titi elevii?,daca nu pt încurajarea meditațiilor.Repet părerea mea este că în momentul în care programa școlară va fi adaptata la viitorul copiilor noștrii atunci va avea loc adevărată reforma a învățământului…până atunci aceeași spoiala.

  10. Cine crezi dumneata că va citi tot articolul? Trebuia să inveti la scoală despre comunicarea online. Despre legile educatiei? Toate au un singur vinovat: subnivelul profesorilor.

    1. Ioana, sweetie, sa stii ca daca tu ai probleme cu textele mai lungi si cu “preonasmele”, asta nu e valabil pentru toata lumea. Unii dintre noi stim sa citim, intelegem, suntem sau nu de acord cu autorul, ascultam alte pareri, avem argumente, in general chestii pe care ipochimeni ca tine nu le pot intelege din cauza numarului redus de sinapse.

      1. Ioana sau Oana are probleme grave si de mansarda, nu doar la…sinapse. Exista homofobi, xenofobi etc. Oare astia care urasc profesorii ce fel de fobi or fi??

    2. 1.
      Cine este interesat de situație, doamnă, citeşte tot articolul.
      2.La ‘subnivelul profesorilor” te cam incluzi prima pe listă , cu asemenea exprimare în limba maternă, dacă eşti “prefesuară”..Dacă nu eşti… Noroc!..

  11. Oare il mai poate opri curând cineva pe Cârpeanu???

    Are aroganța politrucilor PDL care se credeau invulnerabili și de neînlocuit tratând cu dispreț orice opinie, dezbatere sau reacție din societate.

  12. Foarte pertinentă analiza. Este clar că toate aceste schimbări nu au cum să fie în avantajul elevilor și nici al profesorilor. Atunci de ce se fac? Ca să obțină cine trebuie contracte cu statul și fonduri europene. Tot ce s-a întreprins nou în ultima perioadă a avut consecințe negative pentru sistemul de educație, dacă ar fi să ne referim doar la permanenta incertitudine. Poate educația este unul din domeniile în care schimbarea ar trebui să se facă foarte lent. Sub stindardul modernizării și digitalizării s-au făcut greșeli irecuperabile, care se văd în generațiile tot mai slabe de elevi, în procentele tot mai mari de analfabeți funcțional. Permanenta schimbare a structurii anul școlar, a evaluării, a programelor, nu aduce beneficii decât firmelor care vând tipizate, editurilor și autorilor de carte școlară. Nebunia digitalizării continuă, deși si-a arătat dezavantajele în școala online, cine beneficiază? Companiile care produc materiale si softuri. În niciun caz elevii, care se dovedesc tot mai slabi, pe măsură ce li se oferă aceste “avantaje”. Nu se întreabă nimeni cum puteau ieși din școala secolului XX generații infinit mai bune decât cele de azi?

  13. Ai bani, ai carte. Meditatiile si after-schoolurile contrazic gratuitatea invatamantului. Macar de ar fi pe sume modice, dar uneori storc minim un salar minim pe economie pe luna.

    1. Fiti pe pace ,elevii care se concentrează la orele de curs,se concentrează și la meditatii ,in caz ca părintii le achita și meditatii,ca sa fie siguri ca fac tot ce le sta in putință.
      Iar elevii care nu se pot concentra la orele de curs din școală (fie ca nu au putere de concentrare ,obosiți fiind de jocuri pe computer și de stat pe retele de socializare,fie ca stau pe telefon pe sub banca în orele de curs),nu se pot concentra nici la meditatii .
      Este cunoscut ca majoritatea elevilor care iau la Evaluare Nationala note între 4 și 6,au fost meditați .

    1. De mafie se scapa prin seriozitate și invatatura.
      Pune-ți copiii “cu burta pe carte “,cum se spune,si lasa prostiile .

  14. Pertinenta analiza! Dar nu il doare nicaieri pe acest ministru, probabil sustine note la religie caci vrea funerarii nationale din partea BOR ! Toata aceasta lege este cladita pe interese de clan, cu avantaje materiale evidente! Sustinere din partea palatului Trei Coceni este cel putin dubioasa daca nu arata si ipocrizie!

    1. De ani de zile, la disciplina Religie se participa la ora pe baza de cerere – cine nu mai dorește sa o studieze, se poate retrage oricând. Hristos nu a forțat pe nimeni niciodata, ci a oferit libertate tuturor. Notele obținute la disciplina religie sunt pertinente, pentru ca elevul poate opta dacă dorește sa le aibă sau nu – in timp ce pa discipline precum Sportul, Muzica sau Artele Plastice, elevul nu are dreptul sa opteze (cel mult la Sport, unde pote aduce scutire medicală, dar unde, oricum, este mai dificil de “retras” față de o simpla cerere de retragere pa disciplina Religie). Doamne ajuta tuturor.

    2. Dar dumneata când o să treci la cele veșnice nu o să vrei “funerarii”? O să ceri să te îngroape în fundul grădinii ?? Ați găsit vinovatul pentru marasmul în care trăim: ora de religie… Nu știu cum de nu vă este rușine…

  15. Când au apărut școlile particulare erau privite sceptic pentru ca nivelul era destul de slab.Invățământul de stat era serios,evaluarea riguroasă și ordine și disciplina.La particular era :stăpânul nostru,clientul nostru și asta nu creează performanță dar prin noile reglementari învățământul de masa o sa ajungă o grădiniță pentru cei mici și cei mari,un fel de învățământ particular pentru toți.

  16. Dacă aceste legi vor fi adoptate, Romania va intra în Evul Mediu Întunecat, vătafii înstăpâniți legal vor face tot ce vor pofti la adăpostul legalității! Copii vor fi împărțiți pe caste, numai unii vor avea acces real la învățământ de calitate! Peste sistemul educațional va pluti dezastrul!
    Constantin Cucos, mentorul in pedagogie a generații de profesori s-a alăturat protestului intelectualilor, criticând mizeriile din noile legi propuse pentru sistemul educațional românesc.
    Chiar și președintele CNCD s-a trezit în sfârșit și a văzut pericolele din aceste legi in ce privește nerespectarea egalității de șanse pentru toți copii.
    Învățământul românesc este practic feudalizat, dar “la gri”, șefii structurilor mai mari sau mai mici, cei mai mulți numiți politic,comportandu-se ca adevărați vătafi pe instituțiile pe care le conduc. Dacă aceste noi legi vor fi adoptate, vor deveni vătafi “cu forme legale”, instapanindu-se și fiind sub umbrela protectoare a unor legi care sunt date pentru aceștia, nu pentru copii și viitorul acestei țări!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

You May Also Like

“Școala și viața nu pot fi două realități diferite” – profesorii Mihaela Nicolae și Bogdan Rațiu, despre noile modele de subiecte pentru Evaluarea Națională 2021

Opinie semnată de profesorii de Limba și literatura română Mihaela Nicolae de la Colegiul Naţional “Mihai Eminescu” din Buzău și Bogdan Rațiu de la Liceul Teoretic „Bolyai Farkas” din Târgu-Mureș,…
Vezi articolul

Sondaj Monitor al Minorităţilor 2020: Examenul nediferențiat la Limba română de la BAC, considerat discriminatoriu de 67% dintre adulţii maghiari din Transilvania / Aproape toţi cred că elevii maghiari trebuie să înveţe bine limba română

Peste 90% dintre maghiarii din Transilvania cred că elevii maghiari trebuie să înveţe limba română. 67% dintre adulţii maghiari consideră discriminatoriu faptul că, la Bacalaureat, elevii aparținând minorităților și care…
Vezi articolul