Câți studenți învață în România? O problemă de raportare: 3 rânduri separate de date pentru același indicator-cheie, folosit inclusiv pentru finanțarea universităților și pentru statistici interne și internaționale

1.640 de vizualizări
Foto: © Kasto80 | Dreamstime.com
În anul universitar 2023-2024, în România erau înmatriculați, la nivelul tuturor ciclurilor, 544,6 mii de studenți, potrivit datelor Institutului Național de Statistică prelucrate într-un nou raport al Ministerului Educației și Cercetării. Care este, de fapt, numărul real al studenților care învață în țară nu este clar, având în vedere că același raport oficial prezintă, pentru anii anteriori, seturi de date diferite decât cele ale unei alte instituții cu rol-cheie în finanțarea învățământului superior, UEFISCDI. Situația persistă în condițiile în care de aceste cifre depind și banii pentru universități, și raportările statistice făcute de România pentru diverse organisme, inclusiv Eurostat sau OCDE.

În Raportul său privind starea învățământului superior 2023-2024, Ministerul Educației raportează, pentru anul universitar trecut, 544.623 de studenți – mai multi decât în anul precedent (538.000), dar mai puțini decât în anii de pandemie 2020-2021 și 2021-2022. Dintre cei 544 de mii, 415 mii erau înmatriculați la licență, 105 mii – la master, 21,6 mii – la doctorat, iar circa 3000 – în programe postuniversitare.

Pentru aceste date, incluse în principalul document cu date statistice cu privire la universități, elaborat anual de o autoritate din țară, Ministerul Educației și Cercetării folosește datele raportate de Institutul Național de Statistică.

  • Ele diferă, însă, la nivelul anilor precedenți cu cele raportate de o altă instituție – Unitatea responsabilă cu finanțarea învățământului superior și a sectorului de cercetare-dezvoltare (UEFISCDI). În pofida angajamentelor de aliniere a raportărilor statistice, astfel încât să existe date unitare la nivel de sistem, ministerul prezintă date mai mari decât cele livrate în propria raportare de UEFISCDI, inclusiv decât datele folosite, între altele, pentru calculul costului standard per student, folosit pentru finanțarea universităților.    

UEFISCDI folosește alte două seturi de date decât raportul anual al Ministerului Educației. În ultimul său raport, aferent anilor 2023-2024, instituția apelează, pe de o parte, la datele ANS – Platforma națională de colectare a datelor statistice pentru învățământ superior. Acestea sunt, asemenea celor INS folosite de Minister, date statistice. Pe de altă parte, UEFISCDI raportează și informații agregate din datele primare colectate la nivel de student prin Registrul Matricol Unic al Universităților din România (RMUR).

Dintre toate, datele ANS indică cel mai mic număr de studenți, la nivelul anului 2022-2023. Tot datele ANS sunt cele folosite pentru calculul alocărilor fondurilor bugetare pentru finanțarea de bază și finanțarea suplimentară a universităților de stat, conform metodologiei propuse de Comisia Națională pentru Finanțarea Învățământului Superior (CNFIS). Pe de altă parte, în propriile rapoarte de activitate, CNFIS nu folosește aceste date, ci pe cele ale INS, agregate de Minister.

Diferențele dintre cele trei raportări:

Ministerul Educației și Cercetării folosește datele INS pentru cele 87 de universități acreditate.

Sursa: MEC – Raport privind starea invatamantului superior 2023-2024

În anul 2022-2023, MEC raportează 538.720 de studenți înscriși în toate ciclurile, dintre care:

  • 410.181 – licență, 
  • 102.975 – master
  • 22.088 – doctorat
  • 3.476 – programe postuniversitare

Pentru același an, UEFISCDI raportează, pe baza datelor ANS colectate dintr-un număr mai mic de universități (84), 521.859 de studenți, fără să raporteze date pentru programe postuniversitare. Dintre aceștia:

  • 398.576 – licență
  • 101.108 – master
  • 22.175 – doctorat
Sursa: Raport UEFISCDI 2023, 2024

Diferența între cele două raportări este foarte mică la nivel de master și doctorat, dar, la nivel de licență, este de 11.605 studenți în plus în cazul datelor raportate de INS, via MEC.  

În cazul datelor colectate în sistemul RMUR, UEFISCDI raportează, pentru același an 2022-2023, 526.332 studenți din totalul universităților (87). Diferența față de totalul raportat de MEC pentru același an (538.720) este de 12.388 studenți. 

Sursa: Raport UEFISCDI 2023, 2024

Iar diferențe de mii de studenți se mențin și pentru anii anteriori:

  • 2020-2021: MEC – 560490 / UEFISCDI-RMUR – 553.734
  • 2019-2020: MEC – 543.299  UEFISCDI-RMUR – 539.401

Diferențele persistă și în raportarea numărului de studenți după domenii de studiu.

MEC, în raportul său, împarte studenții în 10 domenii fundamentale, de la Afaceri-administrație-drept sau Inginerie la Agricultură, Tehnologii, Sănătate, Științe umaniste-arte, Științe sociale sau Științele educației. – Edupedu.ro a scris pe larg despre acestea pe 15 februarie a.c..

Pe de altă parte, UEFISCDI grupează domeniile de studiu în doar ase domenii fundamentale, prin urmare datele raportate sunt complet diferite de cele ale MEC (vezi al doilea grafic de mai sus). De exemplu, pentru anul 2023:

  • MEC (date INS) raportează pentru Științe sociale, la nivel de licență, 34.203 studenți pe când UEFISCDI raportează (date ANS) 153.457 studenți, 
  • MEC (date INS) raportează pentru Inginerie, prelucrare și construcții 75.331 studenți la nivel de licență, UEFISCDI (date ANS) raportează pentru Științe inginerești 103.361 studenți.

De notat că, potrivit raportului UEFISCDI citat, colectarea datelor statistice prin ANS se face bianual, la 1 octombrie și 1 ianuarie.

Context:

CNFIS, instituția care elaborează pentru Minister propunerile de finanțare pentru învățământul superior, ține cont, în propriile rapoarte, de datele raportate de INS, via MEC – vezi de exemplu raportul său de activitate pentru anul 2022 (ultimul disponibil pe site-ul instituției), ce include și datele pentru anul universitar 2022-2023., având ca sursă INS.

Pe de altă parte, tot CNFIS folosește, în Metodologia pe care o propune pentru finanțarea de bază și finanțarea suplimentară a universităților, date ANS. Pe baza acestei metodologii, sumele alocate fiecărei universități pentru finanțarea de bază se calculează în funcție de numărul de studenți, în echivalent unitar (ponderarea numărului fizic de studenți cu coeficienți de echivalare și de cost). Or, pentru aceste calcule, CNFIS folosește date ANS – vezi de exemplu ultima Metodologie, cea care se referă la anul 2025.

Problema raportărilor multiple este una veche în atât în sistemul preuniversitar, cât și în cel universitar din România, unde un indicator – precum cel al numărului de studenți – poate fi acoperit prin date INS care sunt transmise și Eurostat, dar prin alte date, precum cele ANS, pentru acțiuni și decizii la nivel local. 

În cazul datelor pentru universități, Legea învățământului superior din 2023 prevede o Platformă națională de raportare unică în învățământul superior, PNRUIS, prin intermediul UEFISCDI pentru a colecta toate datele statistice, raportările instituționale sau cele individuale privind activitățile în domeniu. 

Abia în octombrie 2024 a fost pus în consultare un proiect de hotărâre a Ministerului Educației privind operaționalizarea PNRUIS. Această platformă urmează să permită universităților să facă o singură raportare pe an, în locul celor multiple făcute până acum către diverse instituții – detalii despre acest proiect aici

Iar de un an este în vigoare și un set de indicatori de monitorizare și prognoză pentru învățământul superior, în baza noii Legi a învățământului superior, despre care, în decembrie 2023, Edupedu.ro a semnalat că lasă multe lucruri descoperite în privința raportărilor statistice.

Problema raportărilor multiple și a supraraportării în sistemul Educației și Cercetării din România a fost semnalată în mod repetat și de instituții și organisme internaționale. Între altele, la nivelul învățământului preuniversitar, cel mai recent a fost raportul-diagnostic elaborat și prezentat acum un an de OCDE, la solicitarea Ministerului Educației.

Foto: © Kasto80 | Dreamstime.comDreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.


1 comment
  1. Aceste date nu pot fi ÎNȚELESE decât în relație cu date legate de cohorte, deci cu date de populație și cu încărcarea lor într-un sistem unic de toate agențiile citate. Pentru cine vrea să înțeleagă și să mai tragă o concluzie tristă….doar in scop de raportare nu contează.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Plăți de 5 lei acoperite cu chitanțe de 500 de lei, pentru taxe judiciare de timbru totalizând sute de mii de lei și care n-ar avea justificare – semnalate în cadrul unui control al Curții de Conturi la Universitatea Dunărea de Jos din Galați

Un control efectuat de Curtea de Conturi la Universitatea Dunărea de Jos din Galați, declanșat la începutul acestui an, semnalează că, între 2019 și 2021, această instituție a efectuat plăți…
Vezi articolul

„Urmează stația Piața Victoriei”. Uniunea Studenților din România anunță protest luni față de OUG „trenuleț”, la sediul Guvernului: Cine plătește nota de plată? Studenții refuză să fie sacrificați!

Uniunea Studenților din România (USR) anunță că organizează un protest luni, 30 decembrie, în Piața Victoriei, de la ora 12:00, împotriva măsurilor propuse de Guvern în proiectul de Ordonanță de…
Vezi articolul