Reforma învățământului preuniversitar începută abrupt în vara acestui an, cu aplicarea măsurilor fiscal-bugetare din Legea 141/2025 (comasare de școli, majorarea numărului de elevi din clasă, creșterea normei didactice, reducerea sumei pentru plata cu ora), va continua cu reorganizarea arhitecturii școlare, cu modificări curriculare și cu propunerea de noi standarde pentru formarea inițială și continuă a profesorilor.
Potrivit Ordinului MEC nr. 6800/2025, filierea tehnologică este una dintre cele mai vizate de schimbările din noile planuri-cadru, deoarece se urmărește alinierea mai strictă la cerințele pieței muncii și la dezvoltarea de competențe practice și profesionale. Astfel, începând cu anul școlar 2026-2027, Ministerul Educației și Cercetării schimbă fundamental structura învățământului tehnologic, deoarece învățământul profesional va fi absorbit de noile structuri liceale. Schimbarea are ca fundament art. 248 (31) din Legea învățământului preuniversitar 198/2023 care urmărește generalizarea accelerată a învățământului dual pentru filiera tehnologică. („Învățământul preuniversitar tehnologic se desfășoară exclusiv în sistem dual pentru toate liceele tehnologice, începând cu anul școlar 2029-2030). În aceste condiții, în „Metodologia privind fundamentarea cifrei de școlarizare pentru învățământul preuniversitar de stat, evidența efectivelor de antepreșcolari/preșcolari și elevi școlarizați în unitățile de învățământ particular pentru anul școlar 2026-2027” nu se mai propun locuri pentru învățământul liceal tehnologic profesional cu trei ani de studiu în școli profesionale, ci doar pentru învățământ liceal tehnologic și pentru învățământ dual.
Coroborând Metodologia privind fundamentarea cifrei de școlarizare cu noile planuri-cadru pentru învățământul liceal cu frecvență zi, filieră tehnologică, aprobate prin Ordinul MEC 4350/20.06.2025 și publicate în Monitorul Oficial pe 26.06.2025, constatăm mari dificultăți în asigurarea normelor didactice profesorilor titulari care predau discipline de cultură generală, o dată pentru că va scădea numărul de clase, din moment ce Metodologia prevede 28 de elevi într-o clasă, în loc de 24/26 de elevi câți sunt în prezent, și apoi că se va diminua numărul de ore pe săptămână alocat unei discipline de cultură generală.
Analizând Anexele 6-9, din Ordinul menționat, care vizează învățământul tehnologic, remarcăm scăderea orelor la disciplina limba și literatura română (2 ore la clasele a XI și a XII-a în loc de 3 ore câte sunt în prezent), la matematică (câte 2 ore pe săptămână la clasa a IX-a și a X-a, în loc de 3 ore în prezent) și trecerea disciplinei din TC în CS în clasele a XI-a și a XII-a. De asemenea, disciplinele fizică și chimie vor avea câte o oră pe săptămână, în loc de 2 ore în prezent, cu trecerea lor în CS (Curriculum de specialitate) în ultimii doi ani de studiu. Disciplina geografie are alocată doar o singură oră pentru fiecare an de studiu, în condițiile în care pentru profilul servicii erau alocate 2 ore pe săptămână. Pentru educație fizică și sport este alocată doar o singură oră pe săptămână, numărul de ore scăzând și din pricina includerii învățământului profesional, unde erau alocate 2 ore pe săptămână, în cel liceal.
Există însă și discipline care au alocate mai multe ore, în condițiile în care elevii de învățământ tehnic vor studia, în fiecare an, pe lângă istoria propriu-zisă, și istoria Istoria evreilor. Holocaustul, în clasa a XI-a, și Istoria comunismului din România, în clasa a XII-a.
Modificările structurale din planurile-cadru se reflectă direct în calculul și repartizarea normelor didactice. Dacă unele cadre didactice vor avea posibilitatea să-și extindă activitatea, prin reconfigurarea disciplinelor din Trunchiul Comun(TC) și a celor de Specialitate (Curriculum de Specialitate), alți profesori se văd nevoiți să se recalifice, să se gândească la reconversie profesională, pe arii curriculare, pentru a-și menține sau întregi norma didactică. Asta înseamnă că, prin noile planuri-cadru, Ministerul Educației și Cercetării propune liceelor o „flexibilitate progresivă”, școala având totuși posibilitatea să își construiască o ofertă curriculară personalizată.
Așadar, noile planuri-cadru pentru învățământul liceal tehnic vor avea un impact semnificativ asupra normelor didactice. Trebuie precizat că noile planuri-cadru se vor aplica pentru clasa a IX-a în anul școlar 2026-2027, iar pentru clasele a X-a, a XI-a și a XII-a se vor aplica planurile-cadru în vigoare în anul școlar 2024-2025, acestea urmând să fie actualizate ulterior.
Partea bună pentru elevii care optează pentru învățământul tehnic este că noile planuri-cadru reconfigurează curriculum de specialitate prin includerea mai multor ore de pregătire teoretică și de pregătire practică de specialitate, ora de dirigenție regândită, încât să se facă ore de consiliere și orientare, pentru a-i sprijini pe elevi în alegerea parcursului profesional, dar și ore pentru materii din domeniul artelor. În plus, elevii vor învăța după programe școlare și manuale noi, care ar trebui finalizate până la începutul anului școlar viitor. Datorită acestor planuri-cadru, elevii din învățământul tehnic vor susține, în sfârșit, bacalaureatul diferențiat, așa cum este firesc. Elevii care intră acum în clasa a IX-a vor reprezenta prima generație care va susține examenul de Bacalaureat conform noilor structuri, în anul 2030. Până acum elevii din învățământul tehnic aveau de rezolvat subiecte aproape identice cu cele pentru absolvenții de învățământ teoretic sau vocațional.
În linii mari, noile planuri-cadru pe filiera tehnologică vizează o consolidare a normelor pentru cadrele didactice de specialitate și maiștrii instructori, punând un accent puternic pe orele de practică și pe alinierea calificărilor la cerințele economice, însă pentru profesorii de cultură generală norma didactică va depinde de echilibrul final stabilit în Trunchiul Comun, de posibilitatea de a propune opționale care leagă materia lor de specializările tehnologice ale școlii, chiar dacă șansele de completare a normei prin CDEOȘ sunt foarte reduse.
_________________
Despre autoare: Paraschiva Buciumanu predă Limba și literatura română și este director adjunct al Colegiului Tehnic „Miron Costin” din Roman. A intrat în sistemul de învățământ din anul 2000. Anul acesta a fost finalistă la Etapa Regională pentru Antreprenoriat (AVE România).
Nota redacției: Opinia profesorului este esențială pentru școala din România, pentru viitorul ei și al copiilor. Încurajăm și susținem cadrele didactice să-și exprime părerea, să analizeze sistemul actual, să propună soluții la problemele pe care le întâmpină și să popularizeze exemplele de bună-practică. Publicarea opiniilor cadrelor didactice pe Edupedu.ro nu înseamnă automat că publicația susține aceste idei sau propuneri. Trimiteți opiniile pe redactie@edupedu.ro.
Redacția
Doru Căstăian
Ștefan Lefter
Diana Ghimiși
C.I.